Cine pune bețe în roate celui mai mare pod din lume?

02 Mai 2023, 06:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2023, 06:32 // Actual //  bani.md

Podul peste Strâmtoarea Messina care să lege Sicilia de partea continentală este pus sub semnul întrebării de două fracțiuni, care îl consideră un pericol: ecologiștii, preocupați de efectele nocive asupra vieții naturale, și organizațiile mafiote din cele două regiuni ce ar urma să fie legate de pod: Calabria și Sicilia, din Italia, scrie CNN.

Visul privind construcția unui pod care să lege partea continentală de Sicilia prin Strâmtoarea Messina datează din epoca romană, când consulul Metellus a îmbinat butoaie și scânduri pentru aduce 100 de elefanți din Cartagina la Roma, în anul 252 î.Hr. De atunci, felurite planuri, inclusiv ideea cu viață scurtă a unui tunel, au fost propuse și abandonate. Dacă proiectul s-ar concretiza, podul peste Strâmtoarea Messina ar avea 3,2 kilometri, ceea ce l-ar face cel mai lung pod suspendat din lume.

Uriașul proiect ingineresc este mai aproape de realizare ca niciodată: guvernul Giorgia Meloni a adoptat luna trecută un decret în acest sens, după ce ministrul transporturilor Matteo Salvini a resuscitat proiectul abandonat după căderea guvernului lui Silvio Berlusconi. Proiectul ar putea întâmpina însă obstacole, unul dintre ele chiar din partea mafiei: în sudul Italiei operează două mari sindicate ale crimei organizate, ‘Ndrangheta calabreză și Cosa Nostra siciliană, iar ambele excelează în ceea ce privește infiltrarea în proiectele de construcții.

De ce se opun ecologiștii?

Potrivit CNN, ecologiștii consideră că Podul Messina ar fi devastator pentru fauna sălbatică. Grupul Legambiente susține că rutele de migrație dintre Africa și Europa ar urma să fie perturbate. Un purtător de cuvânt al asociației a declarat: „În strâmtoarea Messina, un loc foarte important de tranzit pentru păsări și mamifere marine, este una dintre cele mai mari concentrații de biodiversitate din lume”. Fondul Mondial pentru Natură Sălbatică amintește că „Întreaga zonă a Strâmtorii Messina este o arie protejată conform Directivei UE Habitate”. Mai mult, în 2006, atunci când s-a discutat oportunitatea demarării construcției, WWF era gata să meargă în instanță pentru a opri proiectul, dat fiind că ar fi încălcat ariile protejate ale Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, sunt și provocări de natură geofizică. Zona este foarte activă seismic. În 1908 a avut loc un cutremur de 7,1, care a ucis 100.000 de oameni și care a generat un tsunami devastator pentru zonele de coastă de pe malurile Calabriei și ale Siciliei. În plus, marea este foarte agitată de-a lungul acestui canal ce leagă două mări: Tireniană și Ionică. Se formează curenți foarte puternici, dar și vârtejuri, iar vântul este deseori foarte puternic. Direcția curenților se schimbă la fiecare șase ore, ceea ce face din Strâmtoarea Messina o provocare pentru ambarcațiuni.

Mafia încearcă să se infitreze

Podul Messina mai are un potențial dușman: mafia. Două mari organizații, ‘Ndrangheta din Calabria și Cosa Nostra din Sicilia, sunt cunoscute pentru abilitățile de a se infiltra în proiecte majore de construcție. Sunt voci care atrag atenția că există riscul ca transportul și aprovizionarea să intre sub controlul organizațiilor mafiote, care ar putea chiar să ceară taxe de protecție, relatează CNN.

Ministrul Transporturilor, Matteo Salvini, a declarat: „Nu mă tem de infiltrarea criminală. Vom putea garanta că cele mai bune companii italiene, europene și globale lucrează acolo. Vor exista organisme de supraveghere care vor vedea fiecare euro investit în pod.”

Caracteristicile Podului

Dacă s-ar construi până la urmă, conform proiectului din 2006, Podul peste Strâmtoarea Messina s-ar întinde pe două mile (3,2 kilometri) și ar fi cel mai lung pod suspendat din lume.

Podul ar urma să aibă trei benzi pe sens: două pentru trafic și una pentru urgență, iar liniile de tren ar urma să fie în mijloc. Conform planului actual, 6.000 de mașini și camioane ar putea trece în fiecare oră și 200 de trenuri ar putea traversa în fiecare zi.

Costul proiectului ar fi de 11,25 de miliarde de euro, dintre care 4,5 miliarde, numai pentru pod și 6,75 de miliarde de euro, pentru infrastructura care să îl susțină.
Planul inițial al WeBuild prevede ca podeaua podului să reziste la vânturi de până la 300 de kilometri pe oră și ar putea rămâne deschis traficului chiar și la vânturi de până la 150 de kilometri pe oră.

Podul ar urma să fie construit astfel încât să reziste unui cutremur de magnitudine 7,5 pe Richter, deci mai puternic decât cel din 1908.
Navigația pe canal nu ar fi împiedicată, susține compania. Podul ar urma să fie la aproximativ 74 de metri deasupra nivelului mării și ar permite un canal de navigație de 600 de metri. Atât vasele de marfă, cât și cele de croazieră ar putea să treacă pe sub pod.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

22 Aug. 2026, 09:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Aug. 2026, 09:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au atras în luna iulie 2026 depozite noi în valoare totală de 30,678 miliarde de lei, iar cea mai mare parte a banilor a venit din mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 71,6% din volumul depozitelor noi a fost atras de la companii, iar 28,4% de la persoanele fizice. În valori absolute, mediul de afaceri a plasat aproximativ 21,96 miliarde de lei, iar populația – circa 8,72 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor a fost plasată însă în depozite la vedere, nu în depozite la termen. Depozitele noi la vedere au însumat aproximativ 26,79 miliarde de lei, adică peste 87% din total, în timp ce depozitele la termen au reprezentat circa 3,89 miliarde de lei.

În cazul companiilor, depozitele la vedere în moneda națională au ajuns la 16,843 miliarde de lei, cu o dobândă nominală medie de 3,29%, iar cele în valută – la 4,159 miliarde de lei, cu o dobândă de numai 0,97%.

Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost considerabil mai mici: 815 milioane de lei în moneda națională și 142 milioane de lei în valută. Dobânda medie pentru depozitele la termen în lei a constituit 5,08%, iar pentru cele în valută – 1,79%.

Persoanele fizice au plasat în iulie 5,762 miliarde de lei în depozite la vedere în moneda națională, pentru care băncile au oferit o dobândă medie de doar 0,91%. Depozitele la vedere în valută au fost de 29 milioane de lei, cu o rată medie de 0,84%.

În schimb, populația a beneficiat de dobânzi mai atractive pentru economiile plasate la termen. Volumul depozitelor noi la termen în lei a ajuns la 2,153 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,86%. Pentru depozitele la termen în valută, în valoare de 775 milioane de lei, rata medie a dobânzii a constituit 1,18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!