Germania angajează roboți, drept răspuns la îmbătrânirea rapidă a forței de muncă

Digitalizarea ar putea fi esențială pentru a rezolva criza de deficit de forță de muncă din Germania, pe măsură ce populația sa îmbătrânește, scrie CNBC.

Un număr record de 45,9 milioane de persoane au fost angajate de cea mai mare economie a Europei în trimestrul al patrulea din 2022, a constatat Oficiul Federal de Statistică din Germania. Dar, în timp ce mai mulți oameni decât oricând au locuri de muncă, peste jumătate dintre companiile germane au raportat că se străduiesc să găsească lucrători calificați pentru a ocupa posturile vacante, potrivit rapoartelor camerelor de comerț germane din ianuarie.

Cancelarul Olaf Scholz a evidențiat digitalizarea ca fiind o prioritate atunci când a înlocuit-o pe Angela Merkel în noiembrie 2021, cu un contract de coaliție cu trei partide intitulat “Îndrăznește mai mult progres”, prin care se angaja să implementeze tehnologiile digitale în întreaga lume a afacerilor.

Populațiile în curs de îmbătrânire tind să fie mai rapide în digitalizarea forței de muncă – având în vedere că Germania are cea mai mare populație îmbătrânită din Europa, nu este surprinzător faptul că se situează alături de Japonia și Coreea de Sud ca una dintre țările care utilizează tehnologia la locul de muncă.

Dar cum arată, de fapt, îmbunătățirea forței de muncă prin roboți și digitalizare?

Îmbunătățirea productivității

Digitalizarea se manifestă în mod diferit în fiecare organizație, fie prin roboți care transportă farfurii, fie prin mașini de auto-checkout la magazinele alimentare sau prin utilizarea platformelor online pentru a discuta cu colegii. În majoritatea cazurilor, tehnologia este adăugată pentru a face fluxul de lucru mai eficient și mai rentabil.

“Trebuie să îmbunătățim productivitatea prin tehnologie”, a declarat pentru CNBC Steffen Kampeter, directorul executiv al Confederației Asociațiilor Patronale Germane.

“Există o corelație între utilizarea tehnologiilor moderne și creșterea creșterii economice și a participării pe piața muncii în majoritatea societăților”, a mai spus Steffen.

Aproximativ 37% dintre germani au considerat că schimbările tehnologice le vor crește productivitatea muncii în 2018, potrivit unui studiu Gallup. Doar 1% au spus că acestea vor scădea productivitatea, în timp ce 62% au opinat că tehnologia nu va avea niciun impact.

Cercetările efectuate de firma de analiză au sugerat, de asemenea, că germanii nu se tem că roboții le vor fura locurile de muncă.

Doar 10% dintre cei intervievați consideră că implementarea mai multor tehnologii ar crește riscul de a-și pierde locul de muncă, în timp ce 6% au spus că ar scădea șansele ca acest lucru să se întâmple. Restul participanților au spus că implementarea mai multor tehnologii nu ar face nicio diferență.

Nu vor exista pierderi majore de locuri de muncă ca urmare a digitalizării, potrivit lui Ulrich Walwei, director adjunct al Institutului german pentru cercetarea ocupării forței de muncă.

“Există acest efect de automatizare care înseamnă, desigur, că se poate economisi forță de muncă… Dar, pe de altă parte, oferă consumatorilor și, de asemenea, firmelor oportunități de a-și folosi resursele într-un mod diferit”, a spus el.

“Ceea ce vedem este o complementaritate puternică între tehnologiile digitale și activitățile economice”, a adăugat Walwei.

Cea mai mare economie a Europei are, de asemenea, cel mai mare stoc de roboți din Uniunea Europeană – aproape jumătate din oferta totală a UE -, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru 2020. Cei mai mulți sunt instalați în sectorul auto, dar și industria alimentară și a băuturilor, cea a mașinilor industriale și cea electronică au preluat un număr mare de angajați mecanici.

În 2015, în Germania existau mai mult de 20 de roboți la 1.000 de lucrători din industria prelucrătoare, potrivit estimărilor Federației Internaționale de Robotică și ale European Jobs Monitor, iar acest număr este probabil să fi crescut în ultimii opt ani.

Un viitor hibrid

Digitalizarea completă nu este de dorit în multe domenii chiar dacă ar fi posibilă. “Nimeni nu își va da bunica pe mâna unui robot”, a declarat Norma Steller, director de produs la German Bionic pentru CNBC.

Steller a declarat că sectorul de îngrijire ar beneficia de adăugarea de roboți la locurile de muncă, având în vedere lipsa gravă de personal și rolurile solicitante din punct de vedere fizic.

“Noi facem un fel de punte de legătură și punem un robot pe om. Ideea este că păstrăm omul acolo, cu toate abilitățile, emoțiile și empatia care sunt necesare la locul de muncă”, a adăugat ea.

În cele din urmă, obiectivul integrării roboților la locul de muncă este de a spori capacitățile umane, nu de a le înlocui.

Digitalizarea permite, de asemenea, ca munca repetitivă să fie automatizată, oferindu-le angajaților șansa de a prelua sarcini mai provocatoare din punct de vedere mental, spune Cagri Pehlivan, CEO al furnizorului de servicii robotizate Robot4Work.

“Roboții noștri pot elibera muncitorii umani pentru a se concentra pe o muncă mai complexă și mai creativă, ceea ce duce la locuri de muncă mai satisfăcătoare și mai captivante”, a declarat Pehlivan pentru CNBC prin e-mail.

Externalizarea sarcinilor mai intense din punct de vedere fizic către roboți facilitează, de asemenea, ca angajații mai în vârstă să rămână mai mult timp la locul de muncă, a mai spus Pehlivan.

Un număr tot mai mare de persoane în vârstă lucrează în continuare în Germania, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani crescând de la 62% în 2012 la 71% în 2021, potrivit Oficiului Federal de Statistică din Germania.

Această cifră nu va face decât să crească, deoarece Germania dorește să crească vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani în următorii ani.

Provocări pentru digitalizare

Germania suferă de un deficit de competențe digitale, în timp ce unele firme sunt “mult în urmă”, atunci când vine vorba de utilizarea tehnologiilor digitale, a declarat Ulrich Walwei pentru CNBC.

″[Competența digitală] este ceva care trebuie, desigur, să fie instruit foarte devreme. Asta înseamnă, de asemenea, în școli și apoi și în cadrul uceniciilor și la universitate”, a adăugat el.

Potrivit datelor Eurostat, 48,92% din populația germană are “competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază”, ceea ce este sub media Uniunii Europene de 53,92%.

Aproape 19% dintre persoane au declarat că au “competențe digitale generale de bază peste nivelul de bază”, ceea ce este sub media UE de 26,46%, în timp ce 3,58% dintre germani consideră că nu au “nicio competență digitală generală”, ceea ce este ușor peste media UE de 3,04%.

De asemenea, oamenii au rezerve în ceea ce privește încrederea în roboți. De exemplu, 70% din 1.000 de germani chestionați de Gallup au declarat că nu s-ar simți în siguranță dacă ar fi conduși într-o mașină fără un șofer uman. Companiile care speră să implementeze noile tehnologii au, de asemenea, un număr mare de etape de reglementare de parcurs pentru a garanta siguranța utilizatorilor. Numai după ce aceste teste sunt trecute, digitalizarea poate începe să devină o parte integrantă a zilei de lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajari #Germania #roboti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.