Germania angajează roboți, drept răspuns la îmbătrânirea rapidă a forței de muncă

02 Mai 2023, 06:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2023, 06:42 // Actual //  bani.md

Digitalizarea ar putea fi esențială pentru a rezolva criza de deficit de forță de muncă din Germania, pe măsură ce populația sa îmbătrânește, scrie CNBC.

Un număr record de 45,9 milioane de persoane au fost angajate de cea mai mare economie a Europei în trimestrul al patrulea din 2022, a constatat Oficiul Federal de Statistică din Germania. Dar, în timp ce mai mulți oameni decât oricând au locuri de muncă, peste jumătate dintre companiile germane au raportat că se străduiesc să găsească lucrători calificați pentru a ocupa posturile vacante, potrivit rapoartelor camerelor de comerț germane din ianuarie.

Cancelarul Olaf Scholz a evidențiat digitalizarea ca fiind o prioritate atunci când a înlocuit-o pe Angela Merkel în noiembrie 2021, cu un contract de coaliție cu trei partide intitulat “Îndrăznește mai mult progres”, prin care se angaja să implementeze tehnologiile digitale în întreaga lume a afacerilor.

Populațiile în curs de îmbătrânire tind să fie mai rapide în digitalizarea forței de muncă – având în vedere că Germania are cea mai mare populație îmbătrânită din Europa, nu este surprinzător faptul că se situează alături de Japonia și Coreea de Sud ca una dintre țările care utilizează tehnologia la locul de muncă.

Dar cum arată, de fapt, îmbunătățirea forței de muncă prin roboți și digitalizare?

Îmbunătățirea productivității

Digitalizarea se manifestă în mod diferit în fiecare organizație, fie prin roboți care transportă farfurii, fie prin mașini de auto-checkout la magazinele alimentare sau prin utilizarea platformelor online pentru a discuta cu colegii. În majoritatea cazurilor, tehnologia este adăugată pentru a face fluxul de lucru mai eficient și mai rentabil.

“Trebuie să îmbunătățim productivitatea prin tehnologie”, a declarat pentru CNBC Steffen Kampeter, directorul executiv al Confederației Asociațiilor Patronale Germane.

“Există o corelație între utilizarea tehnologiilor moderne și creșterea creșterii economice și a participării pe piața muncii în majoritatea societăților”, a mai spus Steffen.

Aproximativ 37% dintre germani au considerat că schimbările tehnologice le vor crește productivitatea muncii în 2018, potrivit unui studiu Gallup. Doar 1% au spus că acestea vor scădea productivitatea, în timp ce 62% au opinat că tehnologia nu va avea niciun impact.

Cercetările efectuate de firma de analiză au sugerat, de asemenea, că germanii nu se tem că roboții le vor fura locurile de muncă.

Doar 10% dintre cei intervievați consideră că implementarea mai multor tehnologii ar crește riscul de a-și pierde locul de muncă, în timp ce 6% au spus că ar scădea șansele ca acest lucru să se întâmple. Restul participanților au spus că implementarea mai multor tehnologii nu ar face nicio diferență.

Nu vor exista pierderi majore de locuri de muncă ca urmare a digitalizării, potrivit lui Ulrich Walwei, director adjunct al Institutului german pentru cercetarea ocupării forței de muncă.

“Există acest efect de automatizare care înseamnă, desigur, că se poate economisi forță de muncă… Dar, pe de altă parte, oferă consumatorilor și, de asemenea, firmelor oportunități de a-și folosi resursele într-un mod diferit”, a spus el.

“Ceea ce vedem este o complementaritate puternică între tehnologiile digitale și activitățile economice”, a adăugat Walwei.

Cea mai mare economie a Europei are, de asemenea, cel mai mare stoc de roboți din Uniunea Europeană – aproape jumătate din oferta totală a UE -, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru 2020. Cei mai mulți sunt instalați în sectorul auto, dar și industria alimentară și a băuturilor, cea a mașinilor industriale și cea electronică au preluat un număr mare de angajați mecanici.

În 2015, în Germania existau mai mult de 20 de roboți la 1.000 de lucrători din industria prelucrătoare, potrivit estimărilor Federației Internaționale de Robotică și ale European Jobs Monitor, iar acest număr este probabil să fi crescut în ultimii opt ani.

Un viitor hibrid

Digitalizarea completă nu este de dorit în multe domenii chiar dacă ar fi posibilă. “Nimeni nu își va da bunica pe mâna unui robot”, a declarat Norma Steller, director de produs la German Bionic pentru CNBC.

Steller a declarat că sectorul de îngrijire ar beneficia de adăugarea de roboți la locurile de muncă, având în vedere lipsa gravă de personal și rolurile solicitante din punct de vedere fizic.

“Noi facem un fel de punte de legătură și punem un robot pe om. Ideea este că păstrăm omul acolo, cu toate abilitățile, emoțiile și empatia care sunt necesare la locul de muncă”, a adăugat ea.

În cele din urmă, obiectivul integrării roboților la locul de muncă este de a spori capacitățile umane, nu de a le înlocui.

Digitalizarea permite, de asemenea, ca munca repetitivă să fie automatizată, oferindu-le angajaților șansa de a prelua sarcini mai provocatoare din punct de vedere mental, spune Cagri Pehlivan, CEO al furnizorului de servicii robotizate Robot4Work.

“Roboții noștri pot elibera muncitorii umani pentru a se concentra pe o muncă mai complexă și mai creativă, ceea ce duce la locuri de muncă mai satisfăcătoare și mai captivante”, a declarat Pehlivan pentru CNBC prin e-mail.

Externalizarea sarcinilor mai intense din punct de vedere fizic către roboți facilitează, de asemenea, ca angajații mai în vârstă să rămână mai mult timp la locul de muncă, a mai spus Pehlivan.

Un număr tot mai mare de persoane în vârstă lucrează în continuare în Germania, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani crescând de la 62% în 2012 la 71% în 2021, potrivit Oficiului Federal de Statistică din Germania.

Această cifră nu va face decât să crească, deoarece Germania dorește să crească vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani în următorii ani.

Provocări pentru digitalizare

Germania suferă de un deficit de competențe digitale, în timp ce unele firme sunt “mult în urmă”, atunci când vine vorba de utilizarea tehnologiilor digitale, a declarat Ulrich Walwei pentru CNBC.

″[Competența digitală] este ceva care trebuie, desigur, să fie instruit foarte devreme. Asta înseamnă, de asemenea, în școli și apoi și în cadrul uceniciilor și la universitate”, a adăugat el.

Potrivit datelor Eurostat, 48,92% din populația germană are “competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază”, ceea ce este sub media Uniunii Europene de 53,92%.

Aproape 19% dintre persoane au declarat că au “competențe digitale generale de bază peste nivelul de bază”, ceea ce este sub media UE de 26,46%, în timp ce 3,58% dintre germani consideră că nu au “nicio competență digitală generală”, ceea ce este ușor peste media UE de 3,04%.

De asemenea, oamenii au rezerve în ceea ce privește încrederea în roboți. De exemplu, 70% din 1.000 de germani chestionați de Gallup au declarat că nu s-ar simți în siguranță dacă ar fi conduși într-o mașină fără un șofer uman. Companiile care speră să implementeze noile tehnologii au, de asemenea, un număr mare de etape de reglementare de parcurs pentru a garanta siguranța utilizatorilor. Numai după ce aceste teste sunt trecute, digitalizarea poate începe să devină o parte integrantă a zilei de lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.