O țară și-a triplat exporturile către Rusia: Cum ocolește Putin sancțiunile și cumpără din Occident

Rusia se confruntă cu cea mai largă gamă de sancțiuni impuse vreodată unei țări mari, inclusiv asupra persoanelor asociate cu războiul, asupra tranzacțiilor financiare care implică entități rusești și a anumitor exporturi și importuri din Rusia. Cu toate astea, regimul lui Putin a găsit terțe țări, precum Armenia, pentru a ocoli interdicțiile și a cumpărat pe căi ilegale mărfuri din Occident.

Armenia ajută Rusia să ocolească sancțiunile impuse de Occident prin vânzări neautorizate. Astfel, Armenia și-a dublat importurile din Uniunea Europeană (UE), dar și-a triplat exporturile către Moscova, potrivit Trend.

Restricțiile la exporturile anumitor mărfuri către Rusia au dezamăgit și ele. America și aliații săi au interzis vânzarea către Rusia a mii de articole de înaltă tehnologie, în timp ce multe firme occidentale care operau în Rusia s-au retras în mod voluntar.

Cu toate acestea, Rusia continuă să importe aproape la fel de mult ca înainte de invazie. Noi parteneri comerciali au apărut pentru a înlocui Occidentul. China vinde acum de două ori mai mult Rusiei decât în 2019. Importurile „paralele” – vânzări neautorizate din Vest către Rusia printr-o țară terță, de la băuturi gazoase la cipuri de computer – au crescut.

În 2022, importurile din UE în Armenia s-au dublat în mod misterios, chiar dacă exporturile armene în Rusia s-au triplat. Exporturile Serbiei de telefoane către Rusia au crescut de la 8.518 dolari în 2021 la 37 milioane dolari în 2022. Livrările de mașini de spălat rufe din Kazahstan în Rusia au crescut de la zero în 2021 la aproape 100.000 de unități anul trecut, scrie The Economist.
Anterior, Departamentele de Comerț, Trezoreria și Justiția din SUA au emis o notă trilaterală cu privire la specificațiile semnelor încercărilor de eludare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit documentului, una dintre cele mai comune tactici este folosirea unor intermediari terți sau a punctelor de transbordare pentru a evita restricțiile. S-a dezvăluit că Armenia este folosită pentru a redirecționa ilegal mărfuri către Rusia sau Belarus, ocolind astfel sancțiunile occidentale.

Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE, a declarat că Uniunea Europeană analizează problema fluxului de bunuri sancționate din Armenia către Rusia.

”UE a impus un set de sancțiuni ample împotriva Rusiei pentru agresarea ilegală a Ucrainei, încălcarea Cartei ONU și pentru comiterea de atrocități echivalente cu crime de război”.

UE a cerut tuturor țărilor să se alinieze la aceste sancțiuni, să adopte măsuri naționale similare sau cel puțin să nu permită o eludare a acestor sancțiuni. Într-un pachet anterior de sancțiuni, UE a introdus posibilitatea de a impune sancțiuni și persoanelor sau entităților care permit eludarea sancțiunilor.

”Monitorizăm îndeaproape fluxurile comerciale de bunuri sancționate din UE către țări terțe și din țări terțe către Rusia. În contextul Armeniei, am observat într-adevăr unele fluxuri comerciale anormale. Ne uităm la această problemă și suntem în dialog cu autoritățile armene”, a spus el.

#sanctiuni #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.