Cine sunt liderii pieței insecticidelor din Moldova? Importurile din China și noile produse, preferate de fermieri

Anual, Republica Moldova importă între 1.000 și 1.500 de tone de insecticide, iar datele din perioada ianuarie-august 2024 indică un preț mediu de import de 230,8 lei/kg, în scădere cu 25% față de 2023 și cu 32% comparativ cu 2022 (340 lei/kg). Această tendință reflectă orientarea spre produse mai accesibile, inclusiv importuri de substanțe active fără brand din China, conform analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Din punct de vedere cantitativ, companiile DIOLSEM SRL (95 t), CLEBER SRL (55 t, insecticide de uz casnic), Holdingul Grando Invest Tiraspol (49 t) și IMEXAGRO SRL (33 t) domină piața în 2024. În clasamentul valoric, cele mai mari importuri sunt realizate de VADALEX-AGRO SRL (33 milioane lei), AGROSTOC CI (23,3 milioane lei) și DIAZCHIM SRL (17,2 milioane lei).

Produsele pe bază de acetamiprid sunt cele mai populare pe piața locală, utilizate pe scară largă pentru protecția culturilor legumicole. În 2024, printre cele mai importate preparate se numără: Rembek One (72,5 t la 18 lei/kg), Antimedvedca (19,5 t la 21 lei/kg) și Vamp 200 SP (13,55 t la 439 lei/kg).

De asemenea, acetamipridul fără brand, importat de companii din China, precum SHANDONG QIAOCHANG și ZHENJIANG AGROSINIC, a înregistrat volume semnificative (12,7 t), fiind destinat reambalării locale pentru reducerea costurilor.

Un alt produs notabil în 2024 este SENZI 200 SC, un insecticid pe bază de clorantraniliprol, importat în valoare de 15,1 milioane lei, datorită prețului competitiv de 2.915 lei/kg, comparativ cu alternative precum Coragen (4.889 lei/kg).

Valoarea totală a importurilor de insecticide în Moldova a fost de 334,4 milioane lei în 2023, iar în primele opt luni din 2024 s-a ridicat la 231,7 milioane lei. Segmentarea pieței continuă să se accentueze între importatori de produse de brand, generice și produse fără marcă.

Strategia de import axată pe produse mai ieftine și reambalare locală contribuie la optimizarea costurilor, dar ridică întrebări legate de siguranță și reglementare, în special pentru produsele provenite din China. Totuși, consumul orientat spre substanțe active accesibile indică preferințele fermierilor pentru soluții economice în protecția culturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insecgticide #import #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.