Cine sunt liderii pieței insecticidelor din Moldova? Importurile din China și noile produse, preferate de fermieri

Anual, Republica Moldova importă între 1.000 și 1.500 de tone de insecticide, iar datele din perioada ianuarie-august 2024 indică un preț mediu de import de 230,8 lei/kg, în scădere cu 25% față de 2023 și cu 32% comparativ cu 2022 (340 lei/kg). Această tendință reflectă orientarea spre produse mai accesibile, inclusiv importuri de substanțe active fără brand din China, conform analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Din punct de vedere cantitativ, companiile DIOLSEM SRL (95 t), CLEBER SRL (55 t, insecticide de uz casnic), Holdingul Grando Invest Tiraspol (49 t) și IMEXAGRO SRL (33 t) domină piața în 2024. În clasamentul valoric, cele mai mari importuri sunt realizate de VADALEX-AGRO SRL (33 milioane lei), AGROSTOC CI (23,3 milioane lei) și DIAZCHIM SRL (17,2 milioane lei).

Produsele pe bază de acetamiprid sunt cele mai populare pe piața locală, utilizate pe scară largă pentru protecția culturilor legumicole. În 2024, printre cele mai importate preparate se numără: Rembek One (72,5 t la 18 lei/kg), Antimedvedca (19,5 t la 21 lei/kg) și Vamp 200 SP (13,55 t la 439 lei/kg).

De asemenea, acetamipridul fără brand, importat de companii din China, precum SHANDONG QIAOCHANG și ZHENJIANG AGROSINIC, a înregistrat volume semnificative (12,7 t), fiind destinat reambalării locale pentru reducerea costurilor.

Un alt produs notabil în 2024 este SENZI 200 SC, un insecticid pe bază de clorantraniliprol, importat în valoare de 15,1 milioane lei, datorită prețului competitiv de 2.915 lei/kg, comparativ cu alternative precum Coragen (4.889 lei/kg).

Valoarea totală a importurilor de insecticide în Moldova a fost de 334,4 milioane lei în 2023, iar în primele opt luni din 2024 s-a ridicat la 231,7 milioane lei. Segmentarea pieței continuă să se accentueze între importatori de produse de brand, generice și produse fără marcă.

Strategia de import axată pe produse mai ieftine și reambalare locală contribuie la optimizarea costurilor, dar ridică întrebări legate de siguranță și reglementare, în special pentru produsele provenite din China. Totuși, consumul orientat spre substanțe active accesibile indică preferințele fermierilor pentru soluții economice în protecția culturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insecgticide #import #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.