Cine sunt liderii pieței insecticidelor din Moldova? Importurile din China și noile produse, preferate de fermieri

15 Dec. 2024, 12:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Dec. 2024, 12:39 // Actual //  Ursu Victor

Anual, Republica Moldova importă între 1.000 și 1.500 de tone de insecticide, iar datele din perioada ianuarie-august 2024 indică un preț mediu de import de 230,8 lei/kg, în scădere cu 25% față de 2023 și cu 32% comparativ cu 2022 (340 lei/kg). Această tendință reflectă orientarea spre produse mai accesibile, inclusiv importuri de substanțe active fără brand din China, conform analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Din punct de vedere cantitativ, companiile DIOLSEM SRL (95 t), CLEBER SRL (55 t, insecticide de uz casnic), Holdingul Grando Invest Tiraspol (49 t) și IMEXAGRO SRL (33 t) domină piața în 2024. În clasamentul valoric, cele mai mari importuri sunt realizate de VADALEX-AGRO SRL (33 milioane lei), AGROSTOC CI (23,3 milioane lei) și DIAZCHIM SRL (17,2 milioane lei).

Produsele pe bază de acetamiprid sunt cele mai populare pe piața locală, utilizate pe scară largă pentru protecția culturilor legumicole. În 2024, printre cele mai importate preparate se numără: Rembek One (72,5 t la 18 lei/kg), Antimedvedca (19,5 t la 21 lei/kg) și Vamp 200 SP (13,55 t la 439 lei/kg).

De asemenea, acetamipridul fără brand, importat de companii din China, precum SHANDONG QIAOCHANG și ZHENJIANG AGROSINIC, a înregistrat volume semnificative (12,7 t), fiind destinat reambalării locale pentru reducerea costurilor.

Un alt produs notabil în 2024 este SENZI 200 SC, un insecticid pe bază de clorantraniliprol, importat în valoare de 15,1 milioane lei, datorită prețului competitiv de 2.915 lei/kg, comparativ cu alternative precum Coragen (4.889 lei/kg).

Valoarea totală a importurilor de insecticide în Moldova a fost de 334,4 milioane lei în 2023, iar în primele opt luni din 2024 s-a ridicat la 231,7 milioane lei. Segmentarea pieței continuă să se accentueze între importatori de produse de brand, generice și produse fără marcă.

Strategia de import axată pe produse mai ieftine și reambalare locală contribuie la optimizarea costurilor, dar ridică întrebări legate de siguranță și reglementare, în special pentru produsele provenite din China. Totuși, consumul orientat spre substanțe active accesibile indică preferințele fermierilor pentru soluții economice în protecția culturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.