CISAC face praf legea drepturilor de autor a AGEPI. Scrisoare deschisă adresată Guvernului: retrageți proiectul

The International Confederation of Societies of Authors and Composers (CISAC), organizația cu cea mai mare autoritate internațională în domeniul drepturilor de autor a expertizat proiectul de lege cu privire la drepturile de autor, elaborat și promovat în mare grabă de AGEPI și votat deja în prima lectură de deputați.

Astfel, potrivit CISAC proiectul de lege deschide calea haosului. Procedura de avizare este o prevedere eșuată din start care nu are nici un sens. În subregiunea Europei de Est, de care face parte și Republica Moldova, protecția eficientă a dreptului de autor este mai degrabă încă o excepție decât o regulă.

Noua lege va avea un efect puternic de perturbare a pieței, limitează în mod arbitrar metodele de remunerare și nu are nicio justificare. Astfel de limitare legală nu are nimic de-a face cu Directiva UE OGC din 2014. Se blochează mecanismul de gestiune colectivă pe perioadă nedeterminată. Așa plafoane contravin art. 12 alin.(3) din Directiva OGC, iar unele dintre măsuri depășesc cu mult cerințele Directivei OGC. Ba mai mult, depunerea repertoriului societăților la AGEPI … este o prevedere excesivă.

În conformitate cu normele internaționale și UE, remunerația compensatorie pentru copia privată („RC-CP”) este o sursă esențială de venit pentru toți autorii, interpreții și alți titulari de drepturi, așa cum a demonstrat și Studiul global privind copierea privată publicat de CISAC în 20201 . Atunci când este implementat corespunzător, reprezintă singurul mecanism eficient care le permite titularilor de drepturi să fie despăgubiți pentru prejudiciul cauzat prin copierea la scară largă a operelor lor pentru uz personal.

CISAC consideră că proiectul de lege, contrar obiectivului său declarat de modernizare și consolidare a protecției drepturilor de autor și a sistemului de gestiune colectivă prin continuarea armonizării cu legislația UE, va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova, dacă va fi adoptat de Parlament în forma sa actuală, așa cum s-a aprobat în primă lectură.

Reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI) au transmis o scrisoare deschisă Guvernului, prin care, în numele a peste 650 de autori, interpreți și artiști ai Republicii Moldova, solicită retragerea proiectului Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe (număr unic 521/AGEPI/2021) din Parlamentul Republicii Moldova.

https://www.facebook.com/AsociatiaNationalaCopyright/posts/scrisoare-deschis%C4%83-c%C4%83tre-prim-ministra-republicii-moldova-dna-natalia-gavrili%C8%9Ba-/1897074060497810/

În același timp, Organizațiile de Gestiune Colectivă au transmis către Guvern o scrisoare deschisă în care menționează că, după ce proiectul a fost expediat Parlamentului Republicii Moldova s-au aflat mai multe fapte, precum că conținutul proiectului denotă conflict de interese evident și direct, cât și contrar Deciziei Curții Constituționale din 24.07.2018. Prin acest proiect a fost implementată o așa numită listă a echipamentelor și suporturilor materiale, unde nu se regăsesc 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, pentru care la moment se achită remunerație titularilor de drepturi, scopul acestor prevederi fiind prejudicierea autorilor, oamenilor de artă și cultură.

Totodată, declarațiile directorului AGEPI din cadrul ședinței Guvernului din 22 iunie 2022, prin care a afirmat că există calcule ale Ministerului Economiei ce confirmă că titularii de drepturi vor primi mai mulți bani odată cu micșorarea procentului existent la moment (de la 3% până la 0,3%) și cu micșorarea listei echipamentelor cu funcție de reproducere cu 2/3, constituie un fals, deoarece astfel de calcule nu există.

Având în vedere cele menționate mai sus, constatăm că Guvernul a fost manipulat și indus în eroare de către funcționarii AGEPI, având unicul scop favorizarea ilegală a utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi. Atragem atenția că prejudicierea intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe a fost constatată și de Centrul Național Anticorupție în Raportul de expertiză anticorupție a proiectului de lege.

Amintim că zilele trecute au fost transmise scrisori către deputații Parlamentului Republicii Moldova prin care au

https://bani.md/scrisoare-deschisa-catre-deputati-agepi-a-prezentat-o-lege-intoxicata-cu-falsuri-manipulari-si-coruptie/

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu.

#asociații #drepturi de autor #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.