De câteva săptămâni România exportă zilnic sute de tone de legume în Ucraina

05 Iul. 2022, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Iul. 2022, 16:16 // Actual //  MD Bani

România se află în top zece cei mai mari producători de legume din UE, dar cu toate acestea importurile sunt de cinci ori mai mari decât exporturile din cauza unui sezon scurt de producţie. În acest an, Ucraina este salvarea României în ceea ce privește supraproducția de legume.

Din marile bazine legumicole ale României, Matca, Lun­guleţu şi Izbiceni, de câteva săptămâni este expor­tată zilnic o cantitate de 700-800 de tone de legume către Ucraina, ţară care a avut probleme cu producţia agricolă din cauza războiului cu Rusia. Această piaţă de desfacere a fost o oportunitate pentru Ro­mânia, care în mod tradiţional arunca sute de tone de legume, din cauza crizei de supra­producţie, care apare în sezon, scrie ZF.

„Anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (judeţul Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (judeţul Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. Ucraina este o piaţă spre care  pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit căldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi”, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi.

Însă, Ciuhureanu crede că fermierii români nu ar trebui să se bazeze pe faptul că Ucraina va fi o piaţă de desfacere pe termen lung, ci trebuie să se asocieze şi să vândă în supermarketuri, acolo unde sunt cele mai mari vânzări de legume şi fructe, cât şi să exporte în ţări care nu au o climă favorabilă, cum sunt cele nordice sau cele baltice. De asemenea, pentru a nu fi aruncată o parte din producţia primară, el crede că sunt necesare şi investiţiile în procesare, astfel încât roşiile, de exemplu, să se transforme în bulion.

„Cea mai mare parte din consumul de ketchup vine din China sau din alte state şi avem supraproducţie de roşii vara. Sute de tone de roşii se aruncă, de ce nu putem să facem? O soluţie pentru supraproducţie este procesarea”, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole de la Lunguleţu.

Lipsa procesării materiei prime româneşti duce la două situaţii provocaroare: în sezonul de producţie a legumelor în câmp se crează un surplus care devine risipă alimentară, iar acest surplus neprocesat duce la importuri mai mari de conserve de legume, care să acopere cererea. Mai mult, din cauza sezonului scurt, România oricum are iarna importuri mari de legume. Spre exemplu, anul trecut a avut importuri de legume de cinci ori mai mari decât exporturi. Importurile au fost de 528 de milioane de euro, iar exporturile de 107 milioane de euro, conform datelor de la INS.

În 2020, România a produs 2,34 milioane de tone de legume proaspete (inclusiv pepeni), situându-se pe locul 9 în UE în topul celor mai mari producători, arată datele Eurostat. Astfel, cu 4,3% din populaţia UE, România a realizat 3,6% din producţia de legume, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor.

Realitatea Live

06 Oct. 2025, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Oct. 2025, 17:58 // Actual //  Ursu Victor

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII