Clientelismul politic din companiile de stat. Ce a promis Guvernul în schimbul banilor de la FMI

Intenționăm să lansăm reforme cuprinzătoare în sectorul întreprinderilor de stat. Sectorul întreprinderilor cu participarea statului din Moldova subminează concurența, productivitatea și investițiile private, generând în același timp riscuri bugetare semnificative. Sectorul suferă din cauza performanțelor modeste asociate cu slaba guvernanță și supraveghere, activitatea necomercială, capacitățile modeste și independența redusă ale consiliilor de supraveghere, susțin autoritățile în scrisoarea adresată FMI a programului de reforme asumat pentru 40 de luni pentru o finanțare de 560 mil. USD.

Reformele se vor concentra pe îmbunătățirea capacității de supraveghere și a gradului de acoperire, consolidarea raportării și evaluării financiare, îmbunătățirea monitorizării și gestionării costurilor și riscurilor bugetar-fiscale, asigurarea transparenței, responsabilizarea, asigurarea dezvăluirii informației și dezvoltarea mecanismelor de control necesare. Ca punct de plecare, pentru a spori capacitatea de supraveghere și monitorizarea riscurilor bugetare, Agenția Proprietății Publice va solicita tuturor întreprinderilor de stat de nivelul administrației centrale să prezinte situațiile financiare trimestriale (criteriu de performanță structurală, 31 martie 2022), care vor fi transmise în mod regulat Ministerului Finanțelor”.

Guvernul spune că va efectua o evaluare complexă a situației financiare a tuturor întreprinderilor de stat care activează la nivelul guvernului central, în vederea identificării practicilor corupte și contractelor moștenite care generează costuri bugetare. „Guvernul va elabora și va adopta o strategie privind proprietățile statului care va viza toate întreprinderile de stat la nivelul guvernului central, în vederea identificării întreprinderilor aflate în proprietate publică care vor fi supuse reorganizării, privatizării sau lichidării, și planuri de consolidare a structurilor lor de guvernanță (criteriu de performanță structurală, 30 septembrie 2022). În viitor, vom extinde monitorizarea bugetară și financiară a întreprinderilor de stat până la nivelul administrației locale”, susține Executivul.

Pe timpul fostelor guvernări companiile de stat au fost delapidate și aduse în pragul colapsului prin intermediul diferitor scheme, firme căpușă și achiziții umflate. Iar banii erau folosiți pentru finanțarea partidelor. Un exemplu în acest sens este CFM, Moldtelecom și Metalferos.

#scheme #companii de stat #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.