Clientelismul politic la distribuirea banilor publici „pune pe brânci” Republica Moldova

Corupția, clientelismul politic și capacitatea scăzută a autorităților publice de a răspunde în mod adecvat necesităților cetățenilor sunt factori care, în continuare, determină nivelul scăzut de dezvoltare a Republicii Moldova. Aceste probleme pot fi observate atât la nivel central, în cele mai înalte cercuri ale guvernării, cât și la nivel local, unde bugetele locale sunt limitate și, adesea, utilizate ineficient. În același timp, o manifestare pronunțată a clientelismului politic poate fi observată și în procesul de alocare a fondurilor publice de la nivel central la cel local, constată într-o analiză Expert Grup.

Migrația primarilor de la un partid politic la altul este o practică des întâlnită în Republica Moldova. Pe de o parte, acest fapt denotă prezența corupției în mediul politic, pe de altă parte stimulează și amplifică nivelul de clientelism politic în utilizarea fondurilor publice. Migrația primarilor s-a intensificat într-un mod nemaivăzut în perioada anilor 2015 – 2019 fiind un rezultat direct al mișcărilor politice la nivel central începute la puțin timp după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Evident, migrația primarilor are o singură direcție – către partidul aflat la guvernare. După scrutinul local din 2015, din cei 898 de primari aleși 471 și-au schimbat afilierea politică, unii chiar și de trei ori. După alegerile locale din 019 fenomenul migrației politice a primarilor s-a temperat în sensul în care există puține exemple de schimbări a afilierii politice”, se arată în analiza economiștilor de la Expert Grup.

Domeniile vulnerabile la clientelismul politic

Astfel, pe lângă transferurile cu destinație generală și cele cu destinație specială propuse de Ministerul Finanțelor, deseori, deputații vin cu propuneri de completare a volumului de mijloace financiare pentru anumite autorități publice locale. Aceste amendamente pot constitui o formă potențială de clientelism politic.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale

În cadrul analizei datelor au fost atestate tendințele de favorizare a primăriilor afiliate guvernării într-un an neelectoral precum și de suport a primăriilor neafiliate guvernării într-un an electoral/pre-electoral, sunt în detrimentul eficienței și oportunității utilizării fondurilor publice. La general, aprobarea finanțării are loc în context politic, fără a fi luate în calcul cerințele de eficiență și oportunitate. În esență, transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale funcționează în calitate de „bonus” în pachetul de instrumente de formare a bazinului electoral al partidelor politice, contrar cerințelor de eficiență, transparență și oportunitate.

Fondul Rutier și Programul „Drumuri bune”

În urma evaluării alocațiilor în cadrul programului „Drumuri bune” s-a constatat utilizarea acestui instrument în scopuri politice și chiar electorale. Nu toate primăriile din țară au beneficiat de alocații financiare în cadrul programului, cele mai mari sume fiind alocate celor afiliate guvernării sau celor potențiale afiliate guvernării. Astfel, în 2018 șansele ca un locuitor al unei localități a cărei primării era afiliată guvernării să „beneficieze” de finanțare în cadrul programului „Drumuri bune” erau de 2,3 ori mai mari față de un locuitor dintr-o primărie neafiliată guvernării. De cealaltă parte, în 2019 șansele unui locuitor dintr-o primărie afiliată guvernării erau de 2,6 ori mai mari ca șansele unui locuitor dintr-o comunitate cu primar neafiliat guvernării să obțină finanțare.

Fondul Ecologic Național

Deși în timp s-a redus manifestarea clientelismului politic în cazul transferurilor efectuate din cadrul FEN, riscul utilizării resurselor fondului în scopuri politice încă persistă. Manifestarea clientelismului politic în realizarea alocărilor din FEN este determinat, în primul rând, de componența Consiliului de Administrare al Fondului.

Fondul Național de Dezvoltare Regională

Indicele calculat al clientelismului politic reflectă faptul că unei populații de 1,45 mil. cetățeni unde sunt primării afiliate guvernării în 2018 s-au alocat 113,9 mil. MDL, în timp ce la 1,9 mil. locuitori din partea primăriilor neafiliate guvernării i s-au acordat 70,9 mil. MDL, iar în 2019 – 120 mil. MDL versus 79 mil. MDL. Astfel, a fost identificat un indice moderat al favorizării clientelismului politic.

Manifestarea clientelismului politic este redusă pentru Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Fondul de Eficiență Energetică și Fondurile de urgență ale Guvernului, constată economiștii de la Expert Grup.

#clientelism #distribuire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moscova a urcat pe locul al doilea în lume după numărul de miliardari în dolari, devansând Hong Kong și fiind întrecută doar de New York, potrivit celui mai recent clasament publicat de Forbes.

Până la 7 martie 2025, 90 de miliardari trăiau în capitala Rusiei — cu 16 mai mulți decât anul trecut, dintre care 11 sunt „nou-veniți”. Averea totală a acestor persoane se ridică la 409 miliarde de dolari, cu 31 de miliarde mai mult decât în 2024.

Cel mai bogat moscovit rămâne magnatul petrolier Vagit Alekperov, cu o avere estimată la 28,7 miliarde de dolari. Peste jumătate din această sumă provine din participația sa în gigantul „Lukoil”, de la care a încasat anul trecut peste 2 miliarde de dolari în dividende, în ciuda faptului că a părăsit funcția de președinte al companiei în aprilie 2022, după ce a fost vizat de sancțiunile impuse de Marea Britanie și Australia.

Moscova a reușit astfel să depășească Hong Kong, care anul trecut ocupa la egalitate locul doi cu capitala rusă. În prezent, Hong Kong se află pe locul trei, cu 72 de miliardari, fiind urmat de alte două orașe din China aflate în top 10.

Pe primul loc se menține New York, care a adăugat în 2024 încă 13 miliardari, ajungând la 123. Averea totală a acestora se ridică la 759 miliarde de dolari, iar liderul rămâne Michael Bloomberg, cu o avere de 105 miliarde de dolari.

În ciuda sancțiunilor occidentale, numărul miliardarilor din întreaga Rusie a crescut în 2024 de la 125 la 146, potrivit Forbes — cel mai mare număr din istoria clasamentului. 15 ruși au intrat pentru prima dată în top, iar 10 au revenit după o absență. Doar patru au ieșit din listă.

Totodată, averea combinată a celor mai bogați ruși a atins un nou record de 625,5 miliarde de dolari, depășind nivelul din 2023 (576,8 miliarde $) și chiar recordul pre-invazie din 2021 (606,2 miliarde $).

Potrivit Forbes, averea cumulată a miliardarilor ruși a depășit economiile tuturor cetățenilor ruși din sistemul bancar. Astfel, în timp ce cei mai bogați ruși dețineau 63,3 trilioane de ruble, populația țării avea în băncile rusești doar 57,5 trilioane de ruble (date valabile la 1 ianuarie 2025).