CNAM a făcut 10 milioane din dobânzi: bani din bani în sistemul medical

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a acumulat în 2025 venituri de circa 10,2 milioane de lei doar din dobânzi la soldurile din conturi, bani care au fost ulterior direcționați pentru finanțarea serviciilor medicale și farmaceutice, pe fondul unui sold total de peste 2,3 miliarde de lei, în creștere cu circa 96,6 milioane de lei față de anul precedent, potrivit informațiilor furnizare de CNAM pentru BANI.MD.

Potrivit datelor instituției, aceste resurse au fost utilizate pe parcursul anului pentru acoperirea decalajelor temporare de casă, în conformitate cu prevederile legislației bugetar-fiscale, care permit reportarea soldurilor în anul următor și folosirea acestora pentru acoperirea eventualelor deficite.

Reprezentanții CNAM precizează că instituția nu deține conturi de depozit, iar întreaga sumă se află în conturi curente deschise la Trezoreria de Stat a Ministerului Finanțelor. De altfel, acest sold este disponibil doar la final de an și în primele zile ale anului următor, fiind ulterior utilizat rapid pentru finanțarea serviciilor medicale și farmaceutice.

Astfel, doar în luna ianuarie 2026, CNAM a efectuat plăți de aproximativ 1,8 miliarde de lei către prestatorii de servicii medicale și farmaceutice.

Totodată, dobânda acumulată în 2025 din gestionarea acestor mijloace, în valoare de circa 10,2 milioane de lei, a fost direcționată integral pentru achiziția de servicii medicale și medicamente, alături de veniturile provenite din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bani #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o insuficiență de aproximativ 300 000 de angajați, ceea ce o poziționează sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Potrivit oficialului, circa 30% dintre persoanele încadrate în câmpul muncii activează în sectorul public, iar o parte dintre acestea ar putea fi redirecționate către sectorul privat.

„Dacă eu aș fi întrebat personal, aș spune că este foarte mult și noi putem redirecționa forțele de muncă în sectorul privat”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că deficitul de forță de muncă afectează toate sectoarele economiei. „Noi, Republica Moldova, ducem lipsă de circa 300 000 de oameni pentru a ajunge la nivelul minim al productivității Uniunii Europene”, a spus Osmochescu.

Ministrul a comparat rolul forței de muncă în economie cu cel al combustibilului pentru un automobil.

„Pentru a avea un automobil care să meargă, avem nevoie fie de benzină, fie de motorină sau de o baterie electrică. Pentru economie, forța de muncă este acest ”carburant”. Fără ea, nu ne putem mișca”, a explicat oficialul.

În acest context, autoritățile iau în calcul inclusiv atragerea forței de muncă din alte state, în cazul în care necesarul nu poate fi acoperit din interior. „În cazul în care nu putem identifica resursele necesare pe plan intern, vom importa forță de muncă, așa cum o fac și alte state din Uniunea Europeană. Trebuie să vedem din care state, pentru că e necesar să ținem cont de aspecte de securitate, de componenta socială, etnică și religioasă, pentru confortul cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Osmochescu.