Scumpirea carburanților afectează transportul și turismul. APIT solicită statut strategic pentru aviația civilă

Creșterea prețurilor la carburanți pune presiune tot mai mare pe transport, turism și conectivitatea Republicii Moldova. În acest context, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT), membră a National Tourism Platform, a cerut Parlamentului și Guvernului să analizeze impactul acestor evoluții și să adopte măsuri pentru susținerea sectoarelor afectate.

Demersul a fost înaintat în contextul audierilor publice organizate de Comisia economie, buget și finanțe și pornește de la constatarea că problema carburanților depășește simpla dimensiune a prețurilor. Potrivit APIT, aceasta influențează direct mobilitatea populației, costurile din turism, accesibilitatea Republicii Moldova ca destinație și competitivitatea economică a țării.

„Nu vorbim doar despre prețuri, ci despre modul în care funcționează economia, despre mobilitatea oamenilor și despre capacitatea Republicii Moldova de a rămâne competitivă în regiune”, subliniază reprezentanții asociației.

APIT atrage atenția că politicile privind piața carburanților nu pot fi analizate izolat, fără o evaluare amplă a efectelor asupra transportului de pasageri, transportului turistic, aviației civile și fluxurilor economice pe care acestea le susțin.

În demersul transmis autorităților, asociația propune:

includerea explicită a impactului asupra transportului turistic și transportului de pasageri în analiza oficială;
evaluarea efectelor asupra costului final al produsului turistic și asupra competitivității destinației Republica Moldova;
examinarea unor măsuri temporare de susținere pentru sectoarele afectate de creșterea costurilor;
inițierea unei analize interinstituționale privind măsuri de stimulare a incoming-ului și de consolidare a competitivității economice;
recunoașterea aviației civile ca infrastructură strategică de interes național, esențială pentru conectivitate, atragerea turiștilor, investițiilor și dezvoltarea relațiilor economice externe.

Reprezentanții APIT susțin că intervenția nu este una conjuncturală, ci vizează un domeniu strategic pentru dezvoltarea Republicii Moldova

„O țară care dorește să atragă turiști, investiții, evenimente și parteneriate economice are nevoie nu doar de politici sectoriale, ci de o viziune integrată asupra mobilității, conectivității și accesibilității sale”, menționează asociația.

În acest sens, organizația anunță că va continua dialogul cu autoritățile pentru promovarea unor politici coerente și moderne, în care turismul, transportul și aviația civilă sunt tratate ca domenii interdependente, cu rol esențial în creșterea competitivității economice.

#domeniu strategic #criza carburanților #APIT #aviatie #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul de administrație al maib propune acționarilor aprobarea distribuirii dividendelor pentru anul 2025 în valoare de 3,88 lei pentru fiecare acțiune cu valoarea nominală de 2 lei.

Decizia urmează să fie examinată la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor, programată pentru data de 25 iunie. Potrivit propunerii înaintate de conducerea băncii, suma totală destinată plății dividendelor se ridică la 401,9 milioane de lei, notează infotag.md.

În anul 2025, maib a înregistrat un profit net de 1,99 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 20,5% urmează să fie distribuită acționarilor sub formă de dividende, iar restul de 1,557 miliarde de lei va rămâne în bancă sub formă de profit nerepartizat și va fi inclus în capitalul instituției.

Banca a anunțat că data de înregistrare pentru stabilirea dreptului de a primi dividende este 25 iunie 2026. Astfel, acționarii care figurează în registrul acționarilor la această dată vor beneficia de plata dividendelor.

Rezultatele financiare ale băncii indică o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor de performanță. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a ajuns la 22,8% în 2025, comparativ cu 18% în anul precedent.

Totodată, portofoliul de credite al băncii a crescut cu 27,4% față de 2024, ajungând la aproximativ 6 miliarde de lei.

În același timp, indicatorul costuri-venituri s-a îmbunătățit semnificativ, coborând la 44,2%, față de 52,3% în anul anterior, pe fondul unei creșteri mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile.