CNAM a împărțit peste 3,4 miliarde de lei pentru medicina primară: 845 de milioane au mers la salarii

Peste 3,4 miliarde de lei au fost alocați în 2025 pentru serviciile de asistență medicală primară din Moldova, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină. Banii au fost direcționați din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM) pentru acoperirea necesarului de servicii medicale la nivel național.

Potrivit instituției, anul trecut au fost semnate contracte cu peste 280 de prestatori de asistență medicală primară, ceea ce a permis extinderea rețelei de servicii și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul medical.

Din suma totală alocată, peste 845 de milioane de lei au fost destinați cheltuielilor de personal pentru cei peste 1 800 de medici de familie care activează în întreaga țară.

Totodată, peste 27 de milioane de lei din fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale au fost investiți în renovarea a 48 de sedii ale centrelor de sănătate și oficii ale medicilor de familie, majoritatea situate în localitățile rurale.

Alte peste 2,5 milioane de lei au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente medicale performante pentru 18 centre de sănătate.

CNAM precizează că serviciile de asistență medicală primară sunt oferite tuturor cetățenilor, indiferent dacă aceștia au sau nu statut de persoană asigurată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicina primară #2025 #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.