Codașii Europei: Cătă energie electrică își pot permite moldovenii din salariu mediu

23 Sept. 2021, 07:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Sept. 2021, 07:00 // Actual //  bani.md

Agenția RiaRating a elaborat un clasament al statelor privind numărul de kilowați pe care îl pot achiziționa, din salariul mediu, locuitorii statelor europene.

În fruntea clasamentului s-a poziționat Islanda, locuitorii căreia își pot permite 27 mii kw din salariul mediu. Tarifele la curentul electric nu sunt foarte mari, iar salariile sunt printre cele mai mari din Europa.

În clasamentul celor 40 de state ultimul loc este ocupat de Republica Moldova. Locuitorii pot achiziționa doar 3,6 mii kw din salariul mediu, de opt ori mai puțin față de Islanda. Tarifele la energia electrică nu sunt printre cele mai mari, dar nivelul salariului este foarte mic.

Republica Moldova este urmată de România, locuitorii căreia își pot permite 4,8 mii kw din salariul mediu. Tariful la energia electrică este echivalentul a 3 lei/kw oră.

Cel mai mic cost al energiei electrice sunt în Kazahstan – echivalentul a 0,55 lei/kw, iar locuitorii își pot permite 13,9 mii kw. Locul trei după prețul curentului electric este Ucraina – 1,08lei/kw oră, iar populația își poate permite 6,6 mii kw din salariul mediu.

Cel mai mare tarif al energiei electrice este în Germania – echivalentul a 6,48 lei/kw oră. În primele cinci state cu cel mai mare cost al energiei electrice sunt, Danemarca, Belgia, Irlanda și Spania.

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.