Codașii Europei: Cătă energie electrică își pot permite moldovenii din salariu mediu

Agenția RiaRating a elaborat un clasament al statelor privind numărul de kilowați pe care îl pot achiziționa, din salariul mediu, locuitorii statelor europene.

În fruntea clasamentului s-a poziționat Islanda, locuitorii căreia își pot permite 27 mii kw din salariul mediu. Tarifele la curentul electric nu sunt foarte mari, iar salariile sunt printre cele mai mari din Europa.

În clasamentul celor 40 de state ultimul loc este ocupat de Republica Moldova. Locuitorii pot achiziționa doar 3,6 mii kw din salariul mediu, de opt ori mai puțin față de Islanda. Tarifele la energia electrică nu sunt printre cele mai mari, dar nivelul salariului este foarte mic.

Republica Moldova este urmată de România, locuitorii căreia își pot permite 4,8 mii kw din salariul mediu. Tariful la energia electrică este echivalentul a 3 lei/kw oră.

Cel mai mic cost al energiei electrice sunt în Kazahstan – echivalentul a 0,55 lei/kw, iar locuitorii își pot permite 13,9 mii kw. Locul trei după prețul curentului electric este Ucraina – 1,08lei/kw oră, iar populația își poate permite 6,6 mii kw din salariul mediu.

Cel mai mare tarif al energiei electrice este în Germania – echivalentul a 6,48 lei/kw oră. În primele cinci state cu cel mai mare cost al energiei electrice sunt, Danemarca, Belgia, Irlanda și Spania.

#salariul mediu #tarif #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.