Colaps pe piața muncii! Doar 4 din 10 moldoveni mai lucrează legal

Piața muncii din Republica Moldova dă semne îngrijorătoare de retragere, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pentru trimestrul I al anului 2025. Rata de participare la forța de muncă a persoanelor de 15 ani și peste a coborât la 40,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, rata de ocupare a populației din această categorie a ajuns la 39,1%, cu 3,8 p.p. mai puțin decât în 2024.

Populația ocupată totală a fost estimată la 772.700 de persoane, marcând o scădere de aproape 10% față de primul trimestru al anului trecut. Paradoxal, deși femeile constituie 51,6% din totalul persoanelor ocupate, bărbații au o rată de ocupare mai mare: 41,5% față de 37,2%. În urban, ocuparea atinge 47%, în timp ce în mediul rural coboară la doar 33,2%.

În segmentul de vârstă activă (20–64 ani), doar 55,7% din populație participă la piața muncii – un recul semnificativ față de nivelul de 59,4% din 2024. Rata de ocupare pentru acest grup este de 53,2%, în scădere cu 3,6 p.p. față de anul trecut.

Un indicator și mai alarmant este rata de inactivitate: 59,1% dintre persoanele de 15 ani și peste nu fac parte din forța de muncă. Aceasta este chiar mai mare în mediul rural (65,4%) și în rândul femeilor (61,4%).

Vârsta medie a unei persoane ocupate este de 44 de ani. Cei mai mulți angajați lucrează în sectorul serviciilor (64,2%), iar 33,6% sunt angajați în instituții publice. Totodată, 14,5% sunt lucrători pe cont propriu, iar 3,1% lucrează fără plată în gospodărie.

Munca informală rămâne o problemă: 13,7% dintre toți lucrătorii sunt angajați informal, iar în construcții mai bine de jumătate din forța de muncă este neoficială.

Numărul șomerilor a fost estimat la 35.200, în scădere față de 39.700 în 2024. Rata generală a șomajului este de 4,4%, dar în rândul tinerilor de 15–24 ani urcă la un nivel șocant de 12,8%.

Șomajul afectează mai mult bărbații (4,9%) decât femeile (3,8%) și este aproape egal între urban (4,4%) și rural (4,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informal #someri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.