Coloșii industriei din Transnistria, în colaps: Tiraspolul imploră Kremlinul pentru mai mult gaz

Pretinsele autorități din stânga Nistrului susțin că cele trei milioane de metri cubi de gaz, care îi sunt livrate de compania maghiară MET, sunt insuficiente pentru a reporni industria din regiune.

Pretinsul vicepremier, Serghei Obolonik, citat de presa din regiune, a declarat că cele trei milioane de metri cubi sunt folosite doar pentru necesitățile sociale.

Potrivit lui, un milion de metri cubi sunt destinați încălzirii locuințelor, un milion sunt folosiți pentru producerea de electricitate, un milion de metri cubi sunt utilizați de populație, în special pentru gătit, 200.000 de metri cubi sunt alocați instituțiilor publice precum școli, grădinițe, policlinici și magazine.

„Acest volum nu este suficient pentru reluarea activității industriale. Negocierile pentru creșterea cantităților de gaz livrate continuă”, a spus Obolonik.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a reluat livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările au loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Metanul este achiziționat din 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Transnistria, primea de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune, însă Tiraspolul l-a refuzat.

#gaz criza #transnistria #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.