Coloșii industriei din Transnistria, în colaps: Tiraspolul imploră Kremlinul pentru mai mult gaz

Pretinsele autorități din stânga Nistrului susțin că cele trei milioane de metri cubi de gaz, care îi sunt livrate de compania maghiară MET, sunt insuficiente pentru a reporni industria din regiune.

Pretinsul vicepremier, Serghei Obolonik, citat de presa din regiune, a declarat că cele trei milioane de metri cubi sunt folosite doar pentru necesitățile sociale.

Potrivit lui, un milion de metri cubi sunt destinați încălzirii locuințelor, un milion sunt folosiți pentru producerea de electricitate, un milion de metri cubi sunt utilizați de populație, în special pentru gătit, 200.000 de metri cubi sunt alocați instituțiilor publice precum școli, grădinițe, policlinici și magazine.

„Acest volum nu este suficient pentru reluarea activității industriale. Negocierile pentru creșterea cantităților de gaz livrate continuă”, a spus Obolonik.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a reluat livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările au loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Metanul este achiziționat din 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Transnistria, primea de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune, însă Tiraspolul l-a refuzat.

#gaz criza #transnistria #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse derivate prin țările vecine au înregistrat o scădere semnificativă în a doua jumătate a anului 2024, conform datelor furnizate de Asociația Clubul Agrar Ucrainean (UCAB). Volumul mediu lunar al exporturilor a scăzut de 3,7 ori comparativ cu vârful din august 2023, atingând doar 1 milion de tone.

În cazul Republicii Moldova, scăderea este una abruptă. În decembrie 2024, volumul tranzitat prin Moldova s-a redus de 8,9 ori, ajungând la doar 10.000 de tone, comparativ cu 89.000 de tone în perioada de vârf din august 2023.

În august 2023, când „coridorul cerealier” din Marea Neagră fusese deja suspendat, iar ruta maritimă proprie a Ucrainei nu era încă operațională, exporturile prin țările vecine atinseseră un record de 3,7 milioane de tone. La acea vreme, structura exporturilor prin aceste rute arăta astfel:

România: 73% din total (datorită portului Constanța);
Polonia: 14%;
Ungaria: 9%;
Republica Moldova: 2%;
Slovacia: 2%.

Deschiderea în octombrie 2023 a unei rute maritime proprii din porturile ucrainene din zona Odesa a redus dependența Ucrainei de rutele terestre prin țările vecine. Acest fapt a permis exportul stocurilor mari de produse agricole acumulate înainte de începutul anului de comercializare 2024/2025.

Începând cu invazia Rusiei, blocarea rutelor maritime a determinat Ucraina să folosească exclusiv țările vecine pentru a exporta cereale și alte produse agricole. Porturile dunărene și coridorul terestru prin Moldova au jucat un rol esențial în primele luni de război, însă scăderea volumului exportat reflectă atât eforturile Ucrainei de a relua exporturile maritime, cât și dificultățile logistice și comerciale din țările tranzitate.

Scăderea drastică a volumelor de export prin Moldova, în special, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența infrastructurii existente și la capacitatea țării de a susține tranzitul internațional în perioade de criză.