Comisia Europeană va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde EUR

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că, potrivit estimărilor sale, în 2021 va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt (EU-Bills) pentru a acoperi restul cerinţelor de finanţare.

Valoarea exactă atât a obligaţiunilor UE, cât şi a titlurilor pe termen scurt, va depinde de nevoile exacte de finanţare.

În acest mod, Comisia va fi în măsură să finanţeze, pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului, toate granturile şi împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi totodată să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanţare din instrumentul NextGenerationEU, scrie Agerpres.

Planul de finanţare propus de Comisie se bazează pe o estimare iniţială a nevoilor statelor membre în materie de împrumuturi şi de granturi. De asemenea, Comisia va actualiza planul de finanţare în septembrie, când va avea o imagine de ansamblu mai exactă asupra nevoilor de finanţare ale statelor membre ale UE pentru ultimele luni ale anului.

„Prin emiterea de obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro şi prin utilizarea de titluri suplimentare pe termen scurt în acest an, vom reuşi să acoperim nevoile cele mai urgente ale statelor membre şi să le aşezăm pe acestea pe calea către o redresare durabilă şi către o Europă verde, digitală şi rezilientă”, a declarat comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.

Prima emisiune de obligaţiuni va avea loc prin intermediul unei sindicalizări şi va fi organizată cu instituţiile incluse în reţeaua de dealeri primari a Comisiei, astfel cum s-a anunţat la 31 mai. Alte tranzacţii sindicalizate sunt prevăzute să aibă loc înainte de sfârşitul lunii iulie.

De asemenea, Comisia intenţionează să înceapă emiterea de obligaţiuni UE şi de EU-Bills prin proceduri de licitaţie începând din septembrie 2021. Odată ce sistemul de licitaţie va fi instituit, Comisia va organiza periodic sindicalizări şi licitaţii pentru obligaţiuni. Comisia va organiza, de asemenea, licitaţii periodice pentru EU-Bills.

Mai multe detalii urmează a fi prezentate de Comisie înainte de începerea licitației.

#obligatiuni pe termrn lung #Comisia Europeană #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.

#Grosu #populație #tarife