Compania unui milionar moldovean vrea să rupă gura târgului în România! Intenționează să ajungă la 20 de magazine

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chirtoca #milionar #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.