Bolnavi de datorie! Împrumuturi externe la cote amețitoare în 2024

Conform proiectului bugetului pentru anul 2024, Republica Moldova se pregătește să valorifice împrumuturi de stat externe în valoare de 14,8 miliarde de lei (781,6 mil. dolari SUA), în timp ce rambursează împrumuturi existente în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 mil. dolari SUA). Acest lucru majora soldul datoriei de stat externe la 81 miliarde de lei (4192,6 mil. dolari SUA) la sfârșitul anului 2024, reflectând o creștere de 5,9% față de plafonul anticipat la finele lui 2023.

În ceea ce privește ponderea în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe la sfârșitul anului 2024 va înregistra o ușoară scădere cu 0,2 puncte procentuale față de anul 2023, stabilindu-se la 23,7%.

Proiecțiile pe termen lung indică o creștere continuă a datoriei de stat externe, de la 85 845,0 mil. lei (4 375,4 mil. dolari SUA) la finele anului 2025, până la 88 955,2 mil. lei (4 463,4 mil. dolari SUA) la finele anului 2026.

În ceea ce privește cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe în 2024, estimările indică o sumă de 2 330,8 mil. lei (123,1 mil. dolari SUA). Această cifră reflectă o creștere semnificativă de 795,4 mil. lei (39,8 mil. dolari SUA) față de anul 2023, alimentată de contractarea de împrumuturi în 2023 și de noi împrumuturi în 2024. Se preconizează că cheltuielile vor continua să crească în perioada 2025-2026, atingând sume de aproximativ 2392,3 mil. lei și 2591,3 mil. lei, respectiv.

Aceste schimbări semnificative în gestionarea datoriei externe reprezintă un aspect crucial al planului financiar al Moldovei pentru anul 2024 și pun în evidență necesitatea unei atente monitorizări a evoluțiilor economice pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#împrumuturi #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi