Bolnavi de datorie! Împrumuturi externe la cote amețitoare în 2024

Conform proiectului bugetului pentru anul 2024, Republica Moldova se pregătește să valorifice împrumuturi de stat externe în valoare de 14,8 miliarde de lei (781,6 mil. dolari SUA), în timp ce rambursează împrumuturi existente în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 mil. dolari SUA). Acest lucru majora soldul datoriei de stat externe la 81 miliarde de lei (4192,6 mil. dolari SUA) la sfârșitul anului 2024, reflectând o creștere de 5,9% față de plafonul anticipat la finele lui 2023.

În ceea ce privește ponderea în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe la sfârșitul anului 2024 va înregistra o ușoară scădere cu 0,2 puncte procentuale față de anul 2023, stabilindu-se la 23,7%.

Proiecțiile pe termen lung indică o creștere continuă a datoriei de stat externe, de la 85 845,0 mil. lei (4 375,4 mil. dolari SUA) la finele anului 2025, până la 88 955,2 mil. lei (4 463,4 mil. dolari SUA) la finele anului 2026.

În ceea ce privește cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe în 2024, estimările indică o sumă de 2 330,8 mil. lei (123,1 mil. dolari SUA). Această cifră reflectă o creștere semnificativă de 795,4 mil. lei (39,8 mil. dolari SUA) față de anul 2023, alimentată de contractarea de împrumuturi în 2023 și de noi împrumuturi în 2024. Se preconizează că cheltuielile vor continua să crească în perioada 2025-2026, atingând sume de aproximativ 2392,3 mil. lei și 2591,3 mil. lei, respectiv.

Aceste schimbări semnificative în gestionarea datoriei externe reprezintă un aspect crucial al planului financiar al Moldovei pentru anul 2024 și pun în evidență necesitatea unei atente monitorizări a evoluțiilor economice pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#împrumuturi #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).