Morfina deficitului bugetar din 2024: Băncile și împrumuturile externe

Ministerul Finanțelor a publicat astăzi proiectul bugetului pentru anul 2024, dezvăluind estimările privind deficitul bugetar și alocările pentru diferite sectoare. Potrivit documentului, deficitul bugetului public național ar putea atinge 4,6% din PIB-ul Moldovei, generând o cifră de 15,6 miliarde de lei.

Veniturile bugetului public național sunt estimate la 107,17 miliarde de lei, reprezentând 31,3% din PIB, în timp ce cheltuielile sunt planificate să atingă 123 de miliarde de lei, echivalentul a 35,9% din PIB. Cu toate acestea, în ciuda decalajului, comparativ cu bugetul consolidat pentru anul 2023, proiectul bugetului pentru 2024 aduce vești mixte.

În detaliu, veniturile sunt prognozate să crească cu 4,4%, ajungând la 66,6 miliarde de lei pentru bugetul de stat, în timp ce cheltuielile vor înregistra o creștere moderată de 1,4%. Mai remarcabil este faptul că deficitul bugetar se va reduce cu 14,8%, ajungând la 15,8 miliarde de lei.

Deficitul bugetului public național va fi finanțat din surse interne și externe, inclusiv din împrumuturi și emisiuni de titluri de stat. Componența veniturilor bugetului evidențiază că aproximativ 62,2% vor proveni din veniturile bugetului de stat, 22,7% la bugetul asigurărilor sociale de stat, și 7,9% din veniturile fondurilor de asigurări obligatorii de sănătate.

În privința cheltuielilor, proiectul bugetului indică o creștere planificată pentru bugetul asigurărilor sociale (+10%), fondurile de asigurări sociale de stat (+7,8%), și fondurile de asigurări sociale de sănătate (+7,8%). În contrast, bugetul de stat și bugetele locale vor înregistra scăderi de 2,2%, respectiv 3%, cu excepția transferurilor.

Aproximativ 88,2% din cheltuielile bugetului consolidat vor fi direcționate către cinci domenii principale, respectiv: protecție socială (38%), educație (15%), sănătate (14,5%), servicii publice generale (11,3%), și servicii economice (9,4%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).