Companie multimiliardară și EAU își retrage intenția de a investi în Republica Moldova

06 Dec. 2022, 09:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
06 Dec. 2022, 09:42 // Bani și Afaceri //  MD Bani

RMB Group – unul dintre principalele grupuri de afaceri din Emiratele Arabe Unite, își retrage intenția de a investi în Republica Moldova, pe o perioadă nedeterminată. Decizia survine în urma unor măsuri anormale și demotivante pe care le-au întreprins organele de drept în privința noastră și a partenerilor noștri proeminenți de la Chișinău. Odată cu anularea intențiilor noastre, țara pierde o investiție inițială de circa 7 milioane de euro.

RMB Group reprezentată la Chișinău de compania subsidiară „Global Real Estate Engineering Development MOL” SRL a semnat la data de 11 martie 2022 antecontractul de cumpărare-vânzare a 50% din compania moldovenească care deține imobilul de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.182.

RMB Group intenționa să dezvolte pe adresa respectivă un proiect imobiliar unic în materie de energie verde. Contractul final urma să fie semnat în luna mai, după ce părțile făceau cunoștință cu rezultatele auditului și rapoartelor de diligență.

O lună mai târziu de la semnarea antecontractului, RMB Group a transferat dintr-un cont bancar al companiei imobiliare din Emiratele Arabe Unite „Al Dar” (deținută în totalitate de proprietarul Grupului RMB), în contul „Global Real Estate Engineering Development MOL” SRL (deținută și ea în totalitate de RMB), suma totală de 106 524,56 Euro – bani cu care urma să fie cumpărată cota parte de 50% din bunul amintit supra.

Conform legilor moldovenești tranzacțiile de o anumită complexitate sunt verificate de către instituțiile abilitate, într-o perioadă de maxim 30 de zile. O asemenea verificare a fost dispusă și în cazul nostru (în luna aprilie), însă organele de drept nu au deblocat suma tranzacției nici până la momentul difuzării acestui comunicat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Mai mult, Centrul Național Anticorupție a pornit o cauză penală în privința acestei tranzacții, dar ea nu are și nici nu a avut vreun suspect pe întreaga perioadă a desfășurării investigațiilor.

Acțiunile CNA sunt cu atât mai dubioase cu cât înaintăm spre începutul afacerilor noastre în Moldova: Or, RMB Group planifică investiții în RM încă de la începutul anului 2020. Prin urmare, compania noastră a fost auditată acum trei ani de către marile instituții financiare din Republica Moldova și ni s-a oferit un credit de circa 6,5 milioane de euro pentru finalizarea tranzacției. În afară de asta, compania noastră a fost subiectul unei analize aprofundate privind piața hotelieră și imobiliară/birourilor, efectuată de către unul dintre cei mai importanți consultanți internaționali – PWC. Concluziile de atunci relevă faptul că suntem o echipă de bună credință, cu intenții oneste și transparente.

Menționăm că avem relații bancare extinse atât cu DB Bank, City Bank, HSBC cât și cu IFC (Banca Mondială). Cu ultima din ele avem un acord pentru finanțarea mai multor proiecte pe piețele emergente, inclusiv Moldova.

În spiritul transparenței și integrității, care caracterizează acțiunile noastre, RMB Group l-a delegat pe directorul general al grupului, dl Bou Jaber Pierre, să întreprindă toate măsurile legale necesare, să contracteze auditorii și avocații locali pentru a continua tranzacția. În această ordine de idei, dânsul a vizitat Chișinăul de multe ori, iar ultima dată – pe 3 octombrie 2022 – a venit cu scopul de a dovedi factual proveniența fondurilor pe care Consiliul de Administrație al RMB Group intenționa să le investească în Moldova.

Caracterul detaliat și exhaustiv al probelor prezentate de el, a eliminat orice îndoială cu privire la proveniența fondurilor. Cu toate acestea, Centrul refuză sau amână anularea măsurii de asigurare privind suma blocată.

RMB Group consideră demotivantă și pe alocuri incorectă atitudinea statului R.Moldova, prin acțiunile Centrului Național Anticorupție, în ceea ce privesc investițiile străine directe. În lumina celor expuse, bordul a decis să-și revizuiască decizia privind investițiile în această țară. Juriștii noștri rămân antrenați în procedura de deblocare a banilor, dar și de atacare la instanțe locale și internaționale întru recuperarea pierderilor suferite și acoperirea daunelor de imagine. Juriștii contractați vor lupta pentru tragerea răspundere juridică și financiară a tuturor celor identificați prin lege ca fiind responsabili pentru sabotarea unor astfel de investiții directe străine, care în mod evident urmau să fie în beneficiul poporului Moldovei.

Repere:

RMB Group a fost fondat în 2000 de către Președintele și unicul proprietar Rashed AlBlooshi, iar în 2021 a înregistrat un portofoliu de circa 5 miliarde de euro. Holdingul se află în lista celor mai inovatoare grupuri de afaceri din Orientul Mijlociu fiind unul dintre grupurile cu cea mai rapidă creștere. Principalele sectoare în care mai multe de 25 de branduri ale grupului nostru dezvoltă proiecte sunt: desalinizarea apei, transportul și distribuția apei, imobiliare și dezvoltare, construcții, producere, agro-business (în principal hidroponie), chirie, inginerie, comerț, servicii, logistică, energie și agricultură.

*Comunicat de presă

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.