Concurs anunțat de BNM: Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești

Banca Națională a Moldovei (BNM) invită publicul larg să participe la concursul „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești„, care va lua startul pe 27 august 2023, cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova, iar câștigătorii vor fi anunțați de Ziua Monedei Naționale, pe 29 noiembrie 2023, când se împlinesc 30 de ani de la introducerea leului moldovenesc.

Concursul are drept scop sprijinirea sentimentului civic al publicului, legat de leul moldovenesc și alte valori istorice ale țării noastre.

Astfel, orice persoană interesată, fără restricții de vârstă și cetățenie, poate lua parte la această competiție deschisă, care va pune în evidență locurile istorice ale Republicii Moldova ilustrate pe bancnotele de lei moldovenești. Respectiv, participanții vor transmite către BNM, cel puțin, opt poze cu bancnotele aflate în circulație, iar fiecare poză va reprezenta o bancnotă fotografiată pe fundalul monumentului înfățișat pe aceasta.

Vor fi acceptate doar pozele originale, fiind respinse imaginile editate în programe pe care au fost aplicate straturi (layers) sau măști.

Vor fi desemnați 30 de câștigători prin metoda extragerii aleatorii, în cadrul unui eveniment oficial organizat de BNM, cu prilejul aniversării a 30-a de la lansarea monedei naționale, care va fi transmis în direct. Învingătorii vor fi premiați cu monede comemorative bătute în argint și seturi de monetărie.

Toți participanții la concurs vor primi certificate de participare din partea Băncii Naționale.

Condițiile de participare sunt prevăzute de Procedura privind organizarea concursului „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #concurs #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.