Băncile țin saci cu bani la BNM! Rezervele obligatorii în lei au ajuns la 23 de miliarde de lei

La sfârșitul trimestrului II al anului 2023, normele privind rezervele obligatorii în lei și în valuta liber convertibilă (VLC) au fost menținute la niveluri semnificative: 34,0% și, respectiv, 45,0%. Aceste norme reflectă importanța pe care BNM o acordă asigurării unei rezerve adecvate de lichiditate în sistemul bancar.

În intervalul de timp cuprins între 16 iunie 2023 și 15 iulie 2023, rezervele obligatorii în moneda națională moldovenească s-au ridicat la suma de 23 de miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 10,7% sau 2,2 miliarde de lei în comparație cu suma menținută în perioada anterioară, respectiv 16 martie 2023 – 15 aprilie 2023.

Rezervele obligatorii în valută liber convertibilă, în perioada 16 iunie 2023 – 5 iulie 2023 au însumat 234,6 milioane dolari SUA și 589,5 milioane euro. Comparativ cu intervalul 16 martie 2023 – 15 aprilie 2023, rezervele obligatorii în dolari SUA au înregistrat o scădere de 5,8%, în timp ce rezervele în euro au crescut cu 4,7%.

„Mecanismul rezervelor obligatorii în cadrul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) continuă să își exercite funcțiile cruciale în controlul monetar și managementul lichidității în sistemul bancar, contribuind la menținerea stabilității financiare a țării”, constată BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve obligatorii #valută #lei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.