Conducta goală a Rusiei. Transbalcanicul care trece prin Moldova caută din nou gaze

23 Ian. 2026, 11:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 11:28 // Actual //  Ursu Victor

Gazoductul transbalcanic, utilizat istoric pentru transportul gazelor rusești către Balcani prin Ucraina, Republica Moldova și România, rămâne parțial neutilizat după ce Rusia și-a redirecționat exporturile, în 2020, prin TurkStream 1 și TurkStream 2. În prezent însă, pe fondul cererii crescânde pentru transportul gazelor dinspre sud spre nord, către Ucraina, operatorii au lansat măsuri pentru reactivarea acestei rute, potrivit ministerului Energiei.

O parte semnificativă a capacității de transport de-a lungul Coridorului Transbalcanic este subutilizată, în pofida interesului sporit pentru fluxuri alternative de aprovizionare. Pentru a stimula utilizarea infrastructurii, a fost creat un produs unic de transport pe acest coridor, care prevede reduceri semnificative ale tarifelor: 25% în Grecia și Bulgaria, 50% în România și Republica Moldova și 46% în Ucraina.

Reducerile se aplică cu condiția ca gazele să fie transportate printr-o serie de puncte dedicate, direct până la depozitele subterane de gaze din Ucraina. Amintim că Republica Moldova și Ucraina au aderat în 2024 la Coridorul vertical de transport al gazelor naturale, din care mai fac parte Grecia, Bulgaria, România și Ungaria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Oct. 2026, 15:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 15:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.