Exces de energie în Moldova! Regenerabilele pot prăbuși prețurile vara

Republica Moldova se apropie de pragul de 1.000 MW capacitate instalată din surse regenerabile, iar în lunile de vară pot apărea excedente de energie și, implicit, prețuri negative pentru electricitatea verde. Mesajul a fost transmis de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei întrevederi cu membrii Asociația Businessului European (EBA Moldova), unde au fost prezentate prioritățile sectorului energetic pentru anul 2026.

Discuțiile au vizat liberalizarea piețelor energetice, securitatea energetică, modernizarea infrastructurii și alinierea continuă la politicile Uniunii Europene. Ministrul a subliniat că liberalizarea piețelor rămâne o direcție-cheie în 2026. În prezent, există 14 deținători de licențe pentru furnizarea gazelor naturale, care vor putea deservi marii consumatori obligați să iasă pe piața liberă de la 1 aprilie. Cele 189 de întreprinderi cu un consum anual de peste 100 mii m³ vor putea semna contracte negociate sau achiziționa gaze prin platforma bursieră BRM East Energy.

Un accent aparte a fost pus pe modernizarea infrastructurii energetice, atât pe partea de generare, cât și pe echilibrare și integrare a regenerabilelor. Potrivit ministrului, apropierea de pragul de 1.000 MW regenerabili aduce beneficii, dar și provocări operaționale: în perioadele cu producție ridicată (în special vara) pot apărea surplusuri și prețuri negative. În acest context, dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei (BESS) este esențială, iar Ministerul salută apariția primelor proiecte în domeniu.

Dorin Junghietu a menționat și licitația în desfășurare pentru instalarea de parcuri eoliene de 170 MW, care include obligația de a instala 44 MWh capacitate de stocare. Pe 29 ianuarie este programată o conferință a investitorilor, menită să ofere informațiile necesare unor decizii investiționale informate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#excedent #eoliene #fotovoltaice #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.