China ară Moldova! 76% din pluguri vin din Asia

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plug #tehnică #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE