Dialog Guvern–business la CCI: modificările fiscal-bugetare și impactul asupra antreprenorilor, discutate cu Finanțele

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat un Dialog Public–Privat cu participarea ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, eveniment desfășurat pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale ale CCI. La reuniune au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri, membri ai Camerei, cu prezență fizică și online, din toate regiunile țării.

Discuțiile s-au concentrat pe subiecte de maximă importanță pentru începutul anului, în special modificările recente din domeniul politicii bugetar-fiscale, care generează interes și preocupări în rândul agenților economici. Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a subliniat rolul consultărilor publice și al dialogului constant cu autoritățile.

„De-a lungul anilor, instituția noastră a venit constant cu propuneri concrete privind ajustarea Codului fiscal și a Codului vamal, cu scopul de a crea un cadru economic mai eficient și mai competitiv. Dialogul deschis cu autoritățile rămâne esențial pentru identificarea soluțiilor echilibrate”, a declarat Sergiu Harea.

Potrivit acestuia, membrii Camerei participă anual activ la procesul de consultare publică, înaintând propuneri argumentate pentru politicile fiscale și vamale, iar mai mult de jumătate dintre inițiativele prezentate anul trecut au fost acceptate. Agenții economici continuă să elaboreze și să transmită noi propuneri bine fundamentate, care urmează să fie remise suplimentar Ministerului Finanțelor pentru examinare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a prezentat prioritățile instituției, axate în principal pe simplificarea procedurilor administrative și fiscale și pe consolidarea dialogului cu mediul de afaceri. Discuțiile au vizat identificarea unor soluții concrete pentru stimularea activității economice și revizuirea propunerilor înaintate anterior, considerate în continuare актуale. Printre temele abordate s-au numărat deductibilitatea anumitor cheltuieli aferente angajaților, garanțiile vamale aplicabile regimului de perfecționare activă, aplicarea cotei reduse de TVA pentru unele produse alimentare importate, regimul de impozitare al comerțului electronic, determinarea valorii în vamă și nivelul taxelor vamale la importul materiilor prime.

Totodată, a fost reiterată necesitatea clarificării aspectelor ce țin de controalele fiscale, pentru a evita interpretările neuniforme și riscurile suplimentare pentru agenții economici. În cadrul ședinței, antreprenorii prezenți și membrii CCI din regiuni, conectați online, au prezentat situații concrete și au formulat propuneri pentru simplificarea proceselor administrative. Acestea vor fi sistematizate de Camera de Comerț și Industrie și transmise Ministerului Finanțelor și altor autorități competente pentru examinare, CCI reafirmându-și angajamentul de a contribui activ la îmbunătățirea politicilor publice și la asigurarea unui climat investițional predictibil, stabil și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#politica bugetar fiscala #Ministerul Finanțelor #CCI #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.