Confiscare istorică în Europa: 530 milioane de euro aparținând Gazprom, reținute pentru încălcarea contractelor de gaze

Pentru prima dată în Uniunea Europeană, fonduri aparținând gigantului rus Gazprom au fost confiscate în cadrul unor procese de miliarde de euro intentate companiei pentru suspendarea livrărilor de gaze din 2022.

Compania germană Uniper, fostul cel mai mare importator de gaze rusești în Germania, a transferat către guvernul german 530 milioane de euro ca parte a unei despăgubiri în disputa sa cu Gazprom, potrivit Reuters, care citează raportările financiare ale Uniper. Acești bani au ajuns în bugetul federal ca recompensare pentru sprijinul financiar acordat de statul german companiei Uniper, când aceasta a rămas fără principalul său furnizor de gaze și era aproape de faliment. În total, guvernul german a alocat peste 13,5 miliarde de euro pentru salvarea Uniper.

La sfârșitul anului 2022, Uniper a inițiat un proces împotriva Gazprom, cerând despăgubiri pentru pierderile rezultate din încălcarea obligațiilor contractuale. În iunie 2024, arbitrajul de la Stockholm a dat câștig de cauză Uniper și a impus Gazprom să plătească 14 miliarde de dolari către compania germană, oferindu-i acesteia posibilitatea de a rezilia toate contractele și de a anula toate obligațiile față de furnizorul rus.

Suma de 530 de milioane de euro confiscată reprezintă o plată către Gazprom pentru luna august 2022, pe care Uniper nu a virat-o din cauza suspendării livrărilor de gaze de către Gazprom. După câștigul obținut la arbitraj, Uniper a avut dreptul să folosească acești bani pentru a-și achita datoriile către statul german.

În total, cel puțin 19 companii din 11 țări europene au intentat procese împotriva Gazprom pentru încălcarea contractelor de gaze, cu pretenții care însumează 18,6 miliarde de euro (20,6 miliarde de dolari). Printre reclamanți se numără:
– RWE din Germania, solicitând 1 miliard de dolari.
– Engie din Franța, cu o cerere de peste 300 de milioane de euro.
– OMV din Austria, cerând 575,3 milioane de euro.
– Europol Gaz din Polonia, cu o cerere de 1,5 miliarde de euro, alături de alte companii din Italia, Cehia și Elveția.

Aceste pretenții financiare depășesc veniturile anuale obținute de Gazprom din exporturile de gaze, estimate la 10 miliarde de dolari din Europa și Turcia, 7 miliarde din China și 2 miliarde din țările CSI și Asia Centrală.

Acțiunile în instanță sporesc riscul confiscării plăților datorate Gazprom în Europa. Acest lucru s-ar putea extinde și asupra altor țări, cum ar fi Austria, unde compania OMV a raportat recent tentative de „confiscare” a plăților către Gazprom.

Situația actuală ar putea forța Gazprom să-și reducă și mai mult activitatea pe piața europeană, după ce anul trecut a livrat doar 28 miliarde de metri cubi de gaze, cel mai scăzut volum din ultimele decenii, și a înregistrat pierderi record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coniscare #Europa #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.