Consiliul Concurenței, cu ochii pe zboruri după ce prețurile pe ruta Dubai

Consiliul Concurenței anunță că monitorizează evoluțiile de pe mai multe piețe din Republica Moldova, în contextul tensiunilor din regiunea Golfului Persic, care au generat scumpiri ale biletelor de avion pe anumite rute internaționale și semnalări privind disponibilitatea temporar limitată a combustibililor în unele puncte de vânzare.

Autoritatea precizează că analizează inclusiv piața angro de comercializare a motorinei, pentru a verifica dacă mecanismele concurențiale funcționează corect și dacă nu apar comportamente care ar putea distorsiona concurența sau prejudicia consumatorii.

„Fluctuațiile de preț pot fi determinate de factori externi și de condiții de piață, precum costurile, rutele logistice sau capacitățile disponibile. Rolul Consiliului Concurenței este să urmărească dacă mecanismele concurențiale funcționează corect și dacă nu apar comportamente care pot distorsiona concurența sau prejudicia consumatorii”, se arată în comunicatul instituției.

În acest context, Consiliul Concurenței îndeamnă operatorii economici să comunice clar condițiile de vânzare și eventualele limitări temporare.

Prețurile biletelor pe ruta Dubai – Chișinău au crescut semnificativ, iar în unele cazuri ajung la câteva mii de euro pentru un singur zbor. Potrivit ofertelor publicate de companiile aeriene, un bilet de la Flydubai pentru data de 11 martie costă aproximativ 1 043 de euro la clasa economică pentru un zbor direct de circa cinci ore și jumătate, în condițiile în care, de obicei, tarifele pentru această rută pornesc de la aproximativ 250–400 de euro. Diferențe mult mai mari apar în cazul unor curse operate de compania moldovenească FlyOne, unde pentru anumite zile apropiate prețurile afișate ajung la aproximativ 4 557 de euro pentru un bilet.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#prețuri la bilete #cursa din dubai #consiliul concurentei #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.