Constatarea ministrului Muncii: Moldovenii trăiesc mai mult, dar bugetul nu ține pasul

Speranța de viață în Republica Moldova a crescut cu doi ani în ultimul deceniu, însă această evoluție pozitivă vine cu un efect secundar major: presiuni tot mai mari asupra sistemului de pensii.

Ministrul Muncii, Natala Plugaru, a declarat că îmbătrânirea populației este o tendință generală la nivel european, iar Moldova nu face excepție.

„Oamenii trăiesc mai mult, inclusiv în Republica Moldova, unde speranța de viață a crescut cu doi ani în ultimii 10 ani. Cu siguranță trebuie să intervenim în politicile sociale și în fondul de pensionare pentru a asigura sustenabilitatea acestora”, a spus oficialul.

În același timp, ministrul a exclus, deocamdată, orice modificare a vârstei de pensionare, subliniind că aceasta rămâne la nivelul actual, iar eventualele decizii vor ține exclusiv de autoritățile naționale, chiar dacă în Uniunea Europeană se discută tot mai frecvent despre majorarea acesteia.

Declarațiile vin într-un context demografic tot mai complicat. Potrivit Nataliei Plugaru, raportul dintre angajați și pensionari se apropie de unu la unu — o situație considerată critică pentru sustenabilitatea sistemului.

„Presiunea pe bugetul asigurărilor sociale crește și va continua să crească”, a avertizat ministrul.

Autoritățile mizează, în acest context, pe combaterea muncii la negru drept principală soluție pe termen scurt. Oficialul a subliniat că salariile „în plic” afectează direct bugetul de pensii, deoarece contribuțiile nu sunt plătite.

„Doar prin formalizarea muncii putem asigura că oamenii contribuie și își pot garanta o pensie adecvată. Astăzi, mulți primesc venituri nedeclarate, iar când ajung la pensie, sistemul nu are din ce le plăti”, a explicat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.