„Craterele” de la Aeroportul Chișinău au fost astupate

Pista principală a Aeroportului Chișinău a fost reabilitată cu succes. Lucrările au început pe 4 iulie, anunță Aeroportul Chișinău.

„S-a reușit reparația rosturilor între dalele de beton, betonarea suprafețelor cu beton armat, reparația deteriorărilor cu beton special cu întărire rapidă, schimbarea cablajului de alimentare a luminilor centrale a pistei, frezarea cu diamant a denivelărilor, efectuarea lucrărilor de planietate, spălarea pistei de resturi de cauciucuri ale aeronavelor cât și restabilirea în totalitate a marcajului vizual”, se mai spune în informația aeroportului.

Reparația pistei a costat trei milioane de lei.

Pista principală are o lungime de 3590 de metri și o lățime de 45 de metri. A fost construită în 1987 și nu a fost reparată capital niciodată, iar din acest motiv, pe anumite porţiuni s-au format fisuri şi denivelări, fapt pentru care a fost necesară reabilitarea acesteia.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că infrastructura Aeroportului Chișinău este subdezvoltată și nu s-au făcut investiții suficiente.

„Sunt probleme cu grosimea stratului de asfalt de pe pista de aterizare. Au fost folosite tehnologii neconforme. Or, au fost ridicate 30 de probe pentru a fi analizate, iar cei care se fac vinovați vor răspunde”, a spunea premierul Dorin Recean.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău, iar în primăvara anului 2023 statul a intrat în gestiunea acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #pista #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.