„Craterele” de la Aeroportul Chișinău au fost astupate

Pista principală a Aeroportului Chișinău a fost reabilitată cu succes. Lucrările au început pe 4 iulie, anunță Aeroportul Chișinău.

„S-a reușit reparația rosturilor între dalele de beton, betonarea suprafețelor cu beton armat, reparația deteriorărilor cu beton special cu întărire rapidă, schimbarea cablajului de alimentare a luminilor centrale a pistei, frezarea cu diamant a denivelărilor, efectuarea lucrărilor de planietate, spălarea pistei de resturi de cauciucuri ale aeronavelor cât și restabilirea în totalitate a marcajului vizual”, se mai spune în informația aeroportului.

Reparația pistei a costat trei milioane de lei.

Pista principală are o lungime de 3590 de metri și o lățime de 45 de metri. A fost construită în 1987 și nu a fost reparată capital niciodată, iar din acest motiv, pe anumite porţiuni s-au format fisuri şi denivelări, fapt pentru care a fost necesară reabilitarea acesteia.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că infrastructura Aeroportului Chișinău este subdezvoltată și nu s-au făcut investiții suficiente.

„Sunt probleme cu grosimea stratului de asfalt de pe pista de aterizare. Au fost folosite tehnologii neconforme. Or, au fost ridicate 30 de probe pentru a fi analizate, iar cei care se fac vinovați vor răspunde”, a spunea premierul Dorin Recean.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău, iar în primăvara anului 2023 statul a intrat în gestiunea acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #pista #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”