„Craterele” de la Aeroportul Chișinău au fost astupate

Pista principală a Aeroportului Chișinău a fost reabilitată cu succes. Lucrările au început pe 4 iulie, anunță Aeroportul Chișinău.

„S-a reușit reparația rosturilor între dalele de beton, betonarea suprafețelor cu beton armat, reparația deteriorărilor cu beton special cu întărire rapidă, schimbarea cablajului de alimentare a luminilor centrale a pistei, frezarea cu diamant a denivelărilor, efectuarea lucrărilor de planietate, spălarea pistei de resturi de cauciucuri ale aeronavelor cât și restabilirea în totalitate a marcajului vizual”, se mai spune în informația aeroportului.

Reparația pistei a costat trei milioane de lei.

Pista principală are o lungime de 3590 de metri și o lățime de 45 de metri. A fost construită în 1987 și nu a fost reparată capital niciodată, iar din acest motiv, pe anumite porţiuni s-au format fisuri şi denivelări, fapt pentru care a fost necesară reabilitarea acesteia.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că infrastructura Aeroportului Chișinău este subdezvoltată și nu s-au făcut investiții suficiente.

„Sunt probleme cu grosimea stratului de asfalt de pe pista de aterizare. Au fost folosite tehnologii neconforme. Or, au fost ridicate 30 de probe pentru a fi analizate, iar cei care se fac vinovați vor răspunde”, a spunea premierul Dorin Recean.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău, iar în primăvara anului 2023 statul a intrat în gestiunea acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #pista #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.