„Craterele” de la Aeroportul Chișinău au fost astupate

Pista principală a Aeroportului Chișinău a fost reabilitată cu succes. Lucrările au început pe 4 iulie, anunță Aeroportul Chișinău.

„S-a reușit reparația rosturilor între dalele de beton, betonarea suprafețelor cu beton armat, reparația deteriorărilor cu beton special cu întărire rapidă, schimbarea cablajului de alimentare a luminilor centrale a pistei, frezarea cu diamant a denivelărilor, efectuarea lucrărilor de planietate, spălarea pistei de resturi de cauciucuri ale aeronavelor cât și restabilirea în totalitate a marcajului vizual”, se mai spune în informația aeroportului.

Reparația pistei a costat trei milioane de lei.

Pista principală are o lungime de 3590 de metri și o lățime de 45 de metri. A fost construită în 1987 și nu a fost reparată capital niciodată, iar din acest motiv, pe anumite porţiuni s-au format fisuri şi denivelări, fapt pentru care a fost necesară reabilitarea acesteia.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că infrastructura Aeroportului Chișinău este subdezvoltată și nu s-au făcut investiții suficiente.

„Sunt probleme cu grosimea stratului de asfalt de pe pista de aterizare. Au fost folosite tehnologii neconforme. Or, au fost ridicate 30 de probe pentru a fi analizate, iar cei care se fac vinovați vor răspunde”, a spunea premierul Dorin Recean.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău, iar în primăvara anului 2023 statul a intrat în gestiunea acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #pista #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.