Criptomonedele ies din underground în Republica Moldova. Gavriliță: Veniturile vor fi taxate cu 12%

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal complet pentru criptomonede, care va permite deținerea, tranzacționarea și conversia acestora, dar va introduce și reguli stricte de control fiscal și de prevenire a spălării banilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor este în curs de elaborare și este realizat cu participarea mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Inițiativa este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.„Nu poți doar să interzici. Avem datoria să reglementăm și să clarificăm. Este dreptul cetățenilor să dețină aceste valute. În acest an vom avea această legislație”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a precizat că noua lege va stabili cine are dreptul să efectueze tranzacții, cine poate converti criptomonedele în lei moldovenești sau în valută străină și care vor fi entitățile autorizate să opereze pe această piață.

Reglementarea va fi aliniată la directivele europene, cu repere preluate în special din România și alte state UE.

În același timp, autoritățile nu vor permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Nu vei putea face plăți cu ele, așa cum nu poți plăti nici în euro sau dolari. Moneda națională rămâne leul, dar va fi legal să le deții, să le tranzacționezi și să le convertești”, a explicat Gavriliță.

Un element important al noii legislații va fi regimul fiscal. Ministrul Finanțelor a subliniat că simpla deținere a criptomonedelor nu va fi impozitată, însă profitul obținut din vânzarea acestora va fi taxat.

„Dacă ești rezident fiscal în Republica Moldova și obții venit din tranzacții cu cripto, trebuie să plătești impozit de 12%, la fel ca din orice altă activitate care generează venit”, a precizat el.
Totodată, Gavriliță a avertizat că statul tratează criptomonedele ca un domeniu speculativ, nu ca investiții clasice.

„Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când vorbim de cripto. Este mai degrabă un domeniu speculativ. Nu înseamnă că nu se pot face bani, dar nu aș recomanda cuiva să le privească drept investiții sigure”, a spus ministrul.

Reglementarea vine și pe fondul unor riscuri de securitate și spălare de bani. Ministrul a amintit că recent, într-un dosar de trădare de patrie, obiectul anchetei l-au constituit tranzacții crypto de sume mari, ceea ce arată cât de vulnerabil este acest domeniu în lipsa unui cadru legal clar.

„Trebuie să găsim soluția de mijloc: să legalizăm domeniul, dar să prevenim utilizarea criptomonedelor pentru finanțare ilegală și spălare de bani”, a subliniat Gavriliță.
Proiectul de lege urmează să fie făcut public în perioada următoare și supus consultărilor publice, după care va ajunge în Parlament. Autoritățile promit că noul cadru legal va aduce claritate, protecție pentru cetățeni și control pentru stat, fără a bloca dezvoltarea pieței.

#gavrilita #crypto #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță inițierea consultărilor publice privind evaluarea bunurilor imobile și mobile ale întreprinderii, în contextul demarării procesului de restructurare.

Acțiunea are loc urmare a reformei anunțare cu privire la separarea în trei companii de stat. Potrivit CFM, companiile interesate sunt invitate să participe la o ședință consultativă care va avea loc la 17 februarie 2026.

Ultimele date relevă că activele CFM contabilizau 3,4 miliarde de lei.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între administrarea infrastructurii și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea infrastructurii de activitatea de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, adoptat în 2022, însă până acum reforma nu a fost pusă în aplicare. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare planificate pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în cele din urmă, la capăt.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.