Criza de energie din Europa se extinde în întreaga lume. Riscă să frâneze redresarea economiei mondiale

28 Sept. 2021, 16:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 16:35 // Actual //  MD Bani

Criza de energie cu care se luptă în prezent Europa cuprinde întreaga lume, China resimţind deja primele efecte, iar aceasta riscă să pună în pericol însănătoşirea întregii eco­nomii mondiale.

În această iarnă, lumea se va lupta pe ceva invizibil, dar rar atât de vital, şi în prezent în ofertă alarmant mai scăzută: gazele naturale, scrie Bloomberg Businesweek.

Ţările sunt mai dependente ca niciodată de gaze natrale pe fondul eforturilor de renunţare la cărbune şi creştere a utilizării unor surse de energie mai curate. Însă nu există suficiente gaze pentru a alimenta redresarea postpandemie şi pentru reumplerea stocurilor epuizate înainte de sosirea lunilor reci.

Ţările se luptă pentru stocuri, iar criza se va acutiza când temperaturile vor scădea. Criza din Europa semnalează viitoare probleme pentru întreaga planetă, scrie Ziarul Financiar.

Chiar şi o iarnă cu temperaturi obişnuit de scăzute în emisfera nordică este de aşteptat să împingă preţurile şi mai sus la nivel mondial.

În China, utilizatorii industriali ar putea reacţiona prin creşterea preţurilor; gospodăriile din Brazilia se vor confrunta cu facturi mari. Economiile care nu-şi pot permite gazele, cum este Pakistanul, s-ar putea opri pur şi simplu.

Companiile de utilităţi şi strategii se roagă pentru o iarnă blândă pentru că este deja prea târziu pentru creşterea stocurilor. Perspectiva accelerării costurilor energiei, dublată de presiunea existentă la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi nivelul record al preţurilor ali­mentelor i-ar putea face pe mai mulţi bancheri centrali să se întrebe dacă creşterea inflaţiei este pe cât de tranzitorie speraseră.

China se scufundă în prezent într-o criză energetică ce ar putea lovi cea mai mare economie din Asia în forţă chiar într-un moment în care criza Evergrande trimite unde de şoc la nivelul sistemului său financiar.

Campania de reducere a consu­mului de energie este determinată de creşterea cererii de electricitate şi de preţurile în creştere ale cărbunelui şi gazelor, dar şi de ţintele stricte ale Beijingului privind reducerea emisiilor.

De la producătorii de aluminiu la cei de textile şi unităţi de procesare de soia, fabricilor chineze li se cere să-şi reducă activitatea sau în unele cazuri să se închidă. Criza în creştere din China reflectă oferta extrem de redusă de energie la nivel mondial.

Economiştii Nomura Holdings şi China International Capital şi-au redus proiecţiile de creştere privind economia chineză în contextul crizei energiei.

Redresarea economiei chineze este ameninţată şi de slăbirea cheltuielilor interne pe fondul măsurilor mai severe de controlare a pandemiei şi restricţiilor legate de piaţa imobiliară. Diferenţa în creştere dintre inflaţia preţurilor de consum şi cea a preţurilor de producător creşte presiunea pe companii.

Încrederea din rândul companiilor mici şi mijlocii a crescut uşor în septembrie, însă indicatorul a înregistrat o moderare pentru a treia lună consecutiv pe fondul scăderii comenzilor noi.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!