Criză de forță de muncă! Aproape 40% din locurile de muncă vacante sunt la stat

La sfârșitul trimestrului II 2025, în unitățile din sectorul real erau cu 4 și mai mulți salariați, iar în toate instituțiile bugetare au fost înregistrate circa 32,7 mii de locuri de muncă vacante, în creștere cu 1,4% față de trimestrul I al anului curent. Rata locurilor vacante a constituit 4,7%, menținându-se la nivelul trimestrului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din totalul locurilor vacante, 12,9 mii (39,6%) au fost raportate în sectorul bugetar. Cele mai multe posturi disponibile au fost înregistrate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurări sociale obligatorii (8,1 mii), sănătate și asistență socială (4,7 mii), învățământ (3,8 mii) și transport și depozitare (3,7 mii).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă vacante au fost înregistrate în industria extractivă (0,1 mii), alte activități de servicii (0,2 mii) și tranzacții imobiliare (0,4 mii).

Din perspectiva ratei locurilor vacante, cele mai ridicate valori au fost consemnate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurări sociale (13,5%), transport și depozitare (9,1%), artă și activități de recreere (6,9%) și salubritate și gestionarea deșeurilor (6,7%). Cele mai mici rate au fost înregistrate în comerț (1,8%), construcții (2,0%) și alte activități de servicii (2,2%).

În ceea ce privește evoluția, cele mai semnificative creșteri au fost în transport și depozitare (+0,9 puncte procentuale, +0,3 mii locuri) și agricultură, silvicultură și pescuit (+0,5 p.p., +0,2 mii locuri). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în construcții (–1,6 p.p., –0,4 mii locuri).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajati #criză #stat #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.