Criza energetică din Transnistria, o piesă din strategia Rusiei împotriva Ucrainei

Începând cu 1 ianuarie, Transnistria, regiunea separatistă controlată de Rusia din Republica Moldova, se confruntă cu o criză energetică fără precedent. După ce Ucraina a refuzat să prelungească acordul care permitea tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său, cei aproximativ 300.000 de locuitori ai regiunii au rămas fără gaze naturale, încălzire și apă caldă, iar apa rece este furnizată intermitent, potrivit unei analize a publicației ucrainene Europena Pravda.

Toate companiile industriale din regiune au fost închise, iar întreruperile de energie electrică se extind constant, ajungând în prezent până la opt ore pe zi. Există riscul ca alimentarea cu energie să înceteze complet, deoarece singura centrală termică din regiune își epuizează stocurile de cărbune.

Escaladarea bruscă a crizei nu a generat un dialog între Tiraspol și Chișinău, deși situația dificilă ar trebui să determine autoritățile transnistrene să caute surse alternative de energie. Cu toate acestea, Tiraspol a respins oferta oficială a Chișinăului de a ajuta la procurarea gazelor, inclusiv promisiunea de a obține finanțare din partea Occidentului pentru o perioadă de tranziție.

În schimb, autoritățile transnistrene continuă să aștepte livrări gratuite de gaze din Rusia, în ciuda faptului că Gazprom nu a făcut nicio declarație pe acest subiect.

Potrivit autorităților de la Chișinău, Kremlinul își pregătește următoarea mișcare: un politician pro-rus din Republica Moldova ar putea merge la Moscova pentru a obține gaze de la Putin, prezentând acest lucru ca o reușită în contrast cu eșecurile președintelui pro-occidental Maia Sandu. Mesajul va fi că actualul guvern face ca moldovenii să plătească mai mult, doar pentru a nu colabora cu Rusia.

Acest scenariu este menit să influențeze alegerile parlamentare din 2025, având ca obiectiv înlocuirea actualului guvern pro-occidental al Moldovei cu unul pro-rus și blocarea integrării europene a țării pe termen lung.

Un astfel de deznodământ ar afecta nu doar Republica Moldova, ci și Ucraina. Deși oficial fiecare țară aderă individual la Uniunea Europeană, în realitate, multe state membre văd Moldova și Ucraina ca pe un „pachet comun” de extindere. Dacă Moldova se îndepărtează de calea europeană, sprijinul pentru aderarea Ucrainei ar putea slăbi semnificativ.

Criza actuală evidențiază lipsa unei strategii clare a Chișinăului pentru a o gestiona, dar Ucraina are resursele necesare pentru a contracara planurile Kremlinului.

Această criză energetică face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de a destabiliza Moldova și de a reduce sprijinul pentru Ucraina în contextul eforturilor lor de integrare în Uniunea Europeană. Cu alegerile parlamentare din 2025 pe orizont, jocul Kremlinului devine din ce în ce mai evident.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cria #transnitria #Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament