Criza energetică generată de Putin duce la măsuri disperate. Cum se trăiește în capitala Uniunii Europene

Criza energetică generată în Europa de liderul rus Vladimir Putin se adâncește, iar de frica facturilor, sunt luate tot mai multe măsuri disperate. Chiar și în capitala Uniunii Europene condițiile pentru un trai decent încep să devină limitate.

Criza energetică generată de Putin duce la măsuri disperate. Cum se trăiește în capitala Uniunii Europene

Criza energetică nu se resimte și la Bruxelles, acolo unde până și hotelurile au decis să reducă din consumul zilnic de teama facturilor uriașe ce vor veni. În acest sens, avocata Claudia Postelnicescu a dezvăluit că trebuie să stea învelită într-o plapumă atunci când lucrează, deși e cazată într-un hotel scump din capitala UE.

Criza energetică duce la măsuri drastice

„Sunt într-un hotel scump din Bruxelles, unde nu am căldură și dacă vreau să lucrez trebuie să stau înfășurată în plapumă. Am întrebat la recepție cum pot să dau căldura puțin mai tare și mi s-a răspuns că îmi pot oferi o plapumă în plus. Putin e în toate, deja”, a scris Claudia Postelnicescu pe pagina sa de Facebook.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus recent că Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale până la adoptarea unui nou index al prețurilor.

Această măsură va asigura o mai bună funcționare a pieței energiei.

„Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaze este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta”, a spus Ursula von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a precizat că va da explicații cu privire la această inițiativă într-o scrisoare pe care o va transmite liderilor Uniunii Europene. De asemenea, aceștia urmează să se întâlnească la Praga pentru a lua în discuție introducerea unui sistem comun de achiziție a energiei.

Plan de măsuri pentru prețurile mari la energie și gaze

Și la jumătatea lunii septembrie, Ursula von der Leyen a ieșit cu un plan de măsuri pentru a contracara prețurile mari la energia electrică și la gazele naturale.

Printre principalele măsuri anunțate de șefa Comisie Europene se afla un preț plafonat pentru gazele din Rusia folosite pentru producerea energiei electrice.

De asemenea, s-a propus ca statele să economisească energia într-un mod inteligent, mai ales atunci când se înregistrează un vârf de consum, atunci când prețul este ridicat.

O altă măsură se referea la introducerea unui un plafon pentru prețul gazului rusesc cumpărat de Europa, care influențează prețul energiei electrice.

Nu în ultimul rând, s-a discutat atunci despre redirecționarea unor profituri ale companiilor din energie către suportul acordat de state pentru populație, dar și o eventuală taxă de solidaritate și pentru companiile petroliere.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.