Criza energetică împinge BNM să ia decizii radicale privind politica monetară. Rata de bază atinge 5,60%

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să crească rata de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la 5,60%. Totodată, rata la creditele overnight a fost majorată la 7,60% anual, cea pentru operațiunile repo la 5,85%, iar pentru depozitele overnight la 3,60%.

Decizia a fost luată în contextul creșterii tarifelor interne la gazele naturale, energia termică și electricitatea ajustate recent, precum și al presiunilor inflaționiste din mediul extern și intern.

„Această măsură este menită să atenueze efectele secundare ale creșterii tarifelor reglementate asupra inflației și să ancoreze așteptările inflaționiste, având ca scop readucerea ratei anuale a prețurilor de consum în intervalul țintă într-un termen rezonabil,” a explicat BNM într-un comunicat.

În decembrie 2024, rata anuală a inflației a atins 6,97%, depășind cu 1,6 puncte procentuale nivelul lunii precedente și plasându-se peste limita superioară a intervalului țintă de 5,0% ±1,5 puncte procentuale.

Contextul extern rămâne marcat de tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste, iar BNM subliniază că va continua să monitorizeze atent situația macroeconomică și să intervină, dacă va fi necesar, cu noi măsuri de politică monetară.

Aceasta este o reacție importantă la criza energetică, care continuă să exercite un impact semnificativ asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2004, în Republica Moldova s-au născut 38.000 de copii. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar 14.600 dintre ei mai sunt în țară. Cifrele nu reflectă doar un fenomen demografic, ci un eșec sistemic al statului de a oferi tinerilor motive reale să rămână și să-și construiască un viitor acasă, avertizează economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză publicată pe blogul său.

„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv. Statul investește zeci de mii de euro în educația fiecărui copil, iar apoi îl pierde definitiv”, subliniază Ioniță.

Potrivit analizei, peste 60% dintre copiii născuți în 2004 au părăsit Moldova până la vârsta de 22 de ani. Fenomenul nu este natural, ci structural, accelerat de lipsa de oportunități și de o administrație publică ineficientă.

La vârsta de 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară. La liceu (2020), mai rămâneau doar 27.100 – o treime deja dispăruseră. La 22 de ani (2026), vor rămâne doar 17.800. Iar la 26 de ani (2031), vor fi în țară doar 14.600 – mai puțin de 40%.

Statul cheltuie peste 30.000 euro pentru educația unui tânăr până la 22 ani. În cazul generației 2004, înseamnă 750 de milioane de euro investiți într-o generație care a plecat în proporție de peste 60%.

„Fiecare tânăr plecat înseamnă 25–30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde între 100.000 și 120.000 euro per individ. Multiplicați cu zeci de mii de tineri – și veți înțelege dimensiunea colapsului economic”, afirmă Ioniță.

Ioniță susține că este criză de forță de muncă calificată – sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul sunt profund afectate, dar există și o presiune pe sistemul de pensii – mai puțini contribuabili, mai mulți beneficiari.

Soluțiile propuse de Ioniță vizează stimulentele pentru revenire: burse, credite pentru locuințe, scutiri fiscale. Educație conectată la piața muncii – competențe aplicabile în țară. Reformă administrativă profundă – digitalizare, meritocrație, eficiență. Contract social cu tinerii – nu doar să li se ceară să rămână, ci să li se ofere un viitor demn și predictibil.