Criza energetică împinge BNM să ia decizii radicale privind politica monetară. Rata de bază atinge 5,60%

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să crească rata de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la 5,60%. Totodată, rata la creditele overnight a fost majorată la 7,60% anual, cea pentru operațiunile repo la 5,85%, iar pentru depozitele overnight la 3,60%.

Decizia a fost luată în contextul creșterii tarifelor interne la gazele naturale, energia termică și electricitatea ajustate recent, precum și al presiunilor inflaționiste din mediul extern și intern.

„Această măsură este menită să atenueze efectele secundare ale creșterii tarifelor reglementate asupra inflației și să ancoreze așteptările inflaționiste, având ca scop readucerea ratei anuale a prețurilor de consum în intervalul țintă într-un termen rezonabil,” a explicat BNM într-un comunicat.

În decembrie 2024, rata anuală a inflației a atins 6,97%, depășind cu 1,6 puncte procentuale nivelul lunii precedente și plasându-se peste limita superioară a intervalului țintă de 5,0% ±1,5 puncte procentuale.

Contextul extern rămâne marcat de tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste, iar BNM subliniază că va continua să monitorizeze atent situația macroeconomică și să intervină, dacă va fi necesar, cu noi măsuri de politică monetară.

Aceasta este o reacție importantă la criza energetică, care continuă să exercite un impact semnificativ asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.