Criza energetică împinge BNM să ia decizii radicale privind politica monetară. Rata de bază atinge 5,60%

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să crească rata de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la 5,60%. Totodată, rata la creditele overnight a fost majorată la 7,60% anual, cea pentru operațiunile repo la 5,85%, iar pentru depozitele overnight la 3,60%.

Decizia a fost luată în contextul creșterii tarifelor interne la gazele naturale, energia termică și electricitatea ajustate recent, precum și al presiunilor inflaționiste din mediul extern și intern.

„Această măsură este menită să atenueze efectele secundare ale creșterii tarifelor reglementate asupra inflației și să ancoreze așteptările inflaționiste, având ca scop readucerea ratei anuale a prețurilor de consum în intervalul țintă într-un termen rezonabil,” a explicat BNM într-un comunicat.

În decembrie 2024, rata anuală a inflației a atins 6,97%, depășind cu 1,6 puncte procentuale nivelul lunii precedente și plasându-se peste limita superioară a intervalului țintă de 5,0% ±1,5 puncte procentuale.

Contextul extern rămâne marcat de tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste, iar BNM subliniază că va continua să monitorizeze atent situația macroeconomică și să intervină, dacă va fi necesar, cu noi măsuri de politică monetară.

Aceasta este o reacție importantă la criza energetică, care continuă să exercite un impact semnificativ asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.