Criza energetică împinge BNM să ia decizii radicale privind politica monetară. Rata de bază atinge 5,60%

10 Ian. 2025, 16:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2025, 16:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să crească rata de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la 5,60%. Totodată, rata la creditele overnight a fost majorată la 7,60% anual, cea pentru operațiunile repo la 5,85%, iar pentru depozitele overnight la 3,60%.

Decizia a fost luată în contextul creșterii tarifelor interne la gazele naturale, energia termică și electricitatea ajustate recent, precum și al presiunilor inflaționiste din mediul extern și intern.

„Această măsură este menită să atenueze efectele secundare ale creșterii tarifelor reglementate asupra inflației și să ancoreze așteptările inflaționiste, având ca scop readucerea ratei anuale a prețurilor de consum în intervalul țintă într-un termen rezonabil,” a explicat BNM într-un comunicat.

În decembrie 2024, rata anuală a inflației a atins 6,97%, depășind cu 1,6 puncte procentuale nivelul lunii precedente și plasându-se peste limita superioară a intervalului țintă de 5,0% ±1,5 puncte procentuale.

Contextul extern rămâne marcat de tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste, iar BNM subliniază că va continua să monitorizeze atent situația macroeconomică și să intervină, dacă va fi necesar, cu noi măsuri de politică monetară.

Aceasta este o reacție importantă la criza energetică, care continuă să exercite un impact semnificativ asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.