Rețelele de transport al energiei, uzate până la 90%: sistemul, sub presiunea regenerabilelor

Între 70% și 90% din rețelele electrice de transport sunt uzate, iar multe echipamente și-au depășit durata de exploatare, potrivit datelor prezentate de Moldelectrica. Situația a fost discutată în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Energiei, cu participarea operatorilor de sistem și a Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Autoritățile atrag atenția că infrastructura actuală este tot mai greu de menținut funcțională, în condițiile în care producția de energie din surse regenerabile crește rapid, iar rețelele existente nu mai fac față noilor solicitări.

În anumite zone, capacitatea rețelelor a fost deja atinsă, cu stații încărcate la 100–110% și creșteri ale pierderilor tehnice. Probleme similare sunt semnalate și pe linia de interconexiune Vulcănești–Isaccea, unde au apărut congestii generate de fluxurile de energie.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile în modernizarea și extinderea rețelelor trebuie să devină o prioritate. „Resursele disponibile trebuie direcționate urgent pentru a permite integrarea sigură a energiei regenerabile și pentru a evita situații critice, cum a fost blackout-ul parțial din 31 ianuarie”, a subliniat acesta.

Pe partea de distribuție, operatorii raportează o creștere semnificativă a cererilor de racordare. RED Nord a emis avize pentru 286 MW de capacități regenerabile, inclusiv circa 13 MW de sisteme de stocare, primele urmând să fie lansate în aprilie, în Lunga și Glodeni. În același timp, în rețeaua Premier Energy Distribution sunt planificate sisteme de stocare de aproximativ 60 MW.

Totuși, în municipiul Chișinău, rețelele sunt deja supraîncărcate, iar operatorii cer dezvoltarea unui nou punct de injecție din rețeaua de 330 kV și modernizarea infrastructurii pentru a crește reziliența sistemului.

În acest context, autoritățile discută și despre elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a rețelelor, inclusiv în sudul țării, în cooperare cu operatorul ucrainean Ukrenergo și alinierea la planurile europene.

Ministerul Energiei susține că modernizarea rețelelor este esențială pentru securitatea energetică și pentru continuarea investițiilor în energie verde, urmând să accelereze dialogul cu operatorii și autoritatea de reglementare pentru a elimina blocajele din sistem.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#uzare #rețele de transport #ministerul energiei #Moldelectrica #Energie electrică #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.