Criza energiei: vor ajunge roşiile şi căpşunele de seră să coste cât cireşele la primăvară?

Creșterea costurilor pentru energie afectează deja și alte domenii, cum ar fi, de exemplu agricultura.În contextul crizei de energie din Europa, care deja afectează și China, cultivatorii olandezi se gândesc să-şi restrângă culturile de căpşune din sere şi să se orienteze către alte culturi. Potrivit lor, operarea de sere a devenit destul de costisitoare.

De asemenea, în Marea Britanie, castraveţii şi roşiile ar putea deveni următoarea victimă a crizei gazelor. Majorarea recentă a costurilor gazelor devine deosebit de îngrijorătoare pentru că serele pentru plantele tinere trebuie încălzire pe perioada iernii. Facturile mai mari la energie reprezintă o „uriaşă povară suplimentară“ pentru cultivatori, iar unii şi-ar putea restrânge sau amâna plantările, scrie Bloomberg.

Tot în Marea Britanie, criza gazelor ameninţă să provoace o criză imediată de CO2, un produs secundar al producţiei de îngrăşăminte utilizat la scară largă de industria alimentelor şi băuturilor, scrie Ziarul Financiar.

O criză de CO2 ar forţa abatoarele să se închidă şi ar afecta şi băcăniile pentru că dioxidul de carbon este utilizat pentru prelungirea termenului de valabilitate al alimentelor şi pentru „gheaţa uscată“ care menţine produsele congelate în timpul livrării, dar şi în producţia de băuturi carbogazoase şi bere.

Iar această criză de CO2 riscă să se extindă în Europa, avertiza recent unul dintre cei mai mari distribuitori de gaze din lume, potrivit Financial Times.

Nippon Gases avertizează că „şi alte ţări din Europa vor suferi“ de penurii similare, estimând că livrările sale au scăzut cu 50% la nivelul regiunii.

Un avertisment similar a fost lansat de şeful Yara, grupul norvegian de produse chimice, care a anunţat că-şi va reduce cu 40% producţia europeană de amoniac, un input important pentru unele dintre cele mai utilizate îngrăşăminte.

Svein Tore Hosether, CEO-ul grupului norvegian, arată că nivelurile record ale preţurilor gazelor naturale erodează profitabilitatea fabricilor europene de îngrăşăminte.

Yara a anunţat că-şi va reduce producţia în ţări ca Norvegia, Olanda, Germania şi Italia.

#criza de energie #costuri ridicate #Agricultură #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.