Criza forței de muncă ameninţă revenirea economiilor din Polonia şi Ungaria. Ce spun despre imigranți

02 Sept. 2021, 15:59
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 15:59 // Slider //  MD Bani

În Ungaria, redresarea economică de pe urma pandemiei este clar vizibilă pe piaţa muncii, însă mai multe sectoare se confruntă din nou cu o lipsă de muncitori, iar acest lucru ar putea încetini procesul de revenire. Şi economia poloneză se află într-o fază de creştere dinamică, însă industrii cheie suferă de pe urma unei penurii de forţă de muncă. În condiţiile în care muncitorii din afara UE ar putea constitui salvarea, vor fi Ungaria şi Polonia dispuse să-şi tempereze atitudinea antiimigranţi?

În Ungaria există unele segmente ale pieţei muncii aproape neafectate de pandemiei unele chiar înregistrând creşteri ca în anii anteriori, însă alte sectoare, cum ar fi cel manufacturier sau al hotelurilor şi de catering, au fost lovite mai dur de criză, multe locuri de muncă fiind temporar pierdute, iar aceste sectoare se confruntă din nou cu o penurie de forţă de muncă, arată Viktor Goltl, CEO al companiei de recrutare WHC Group, potrivit Budapest Business Journal.

În unele domenii, muncitorii străini din ţările din afara UE ar putea con­tri­bui la detensionarea situaţiei. De astfel de muncitori este nevoie şi pentru menţinerea ritmului de creş­tere economică şi pentru aco­perirea vo­lumului uriaş de investiţii creatoare de locuri de muncă ce intră în Ungaria, susţine Goltl.

Deocamdată însă, guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban, care şi-a asigurat victoria în alegeri prin atacuri constante împotriva imigraţiei, a impus condiţii extrem de stricte de calificare pentru angajarea unor astfel de muncitori, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a atinge obiectivele eco­no­mi­ce setate şi creşterea economică do­rită, de care guvernul ungar a legat un număr de măsuri sociale, utilizarea ţintită a forţei de muncă străină tem­porară în anumite sectoare ­reprezintă un instrument bun, susţine Goltl.

În Polonia, politica antiimigranţi a guvernului „se răzbună“, scrie Wiadomosci, care-l citează pe Philip Fritz, jurnalist la Die Welt.

Vor rezolva muncitorii asiatici problema penuriei de forţă de muncă ce afectează revenirea economiei poloneze, se întreabă acesta. Estimările arată că în următorii 20-30 de ani Polonia ar putea duce lipsă de cinci milioane de muncitori. În po­fida acestui lucru, muncitorii din alte ţări din UE nu vin în această ţară, deşi caută cu disperare un loc de muncă.

Adam Czerniak, economist al think tank-ului polonez Polityka Insight, atrage atenţia asupra contradicţiei dintre „imagina cultivată de autorităţile poloneze şi cererea de muncitori străini“. Polonia este considerată o ţară ostilă imigranţilor.

„Guvernul polonez respinge imigraţia din Orientul Mijlociu şi Africa“, explică acesta. Polonia poate susţine imigraţia din sud-estul Asiei, potrivit expertului.

Şi totuşi, nu există încă planuri concrete în acest sens, iar presiunea asupra economiei creşte.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.