Criza imobiliară și-a arătat colții în Moldova! Începe reanimarea. Banii se ieftinesc, iar creditele vor exploda

Analistul economic afirmă că în timp ce prețurile la imobile sunt de ceva timp pe pauză, pe fundalul inflației mari, cheltuielile companiilor de construcții au crescut cu circa 40%. Astfel, volumul lucrărilor de construcție a scăzut, iar lucrări noi nu au fost lansate. Însă, afirmă analistul economic, pe piața imobiliară tot ce s-a putut întâmplat mai rău a avut loc în 2022, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui, acum începe reanimarea sectorului. Banii se ieftinesc, volumul de creditare se va relua, moldovenii care au dorit să procure imobil în 2022 o vor face în 2023, iar în a doua jumătate a anului curent ramura construcției se va înviora.

Expertul a mai declarat că prețul imobilelor și accesibilitatea acestora au ajuns în prezent la cel mai bun nivel. Creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro. „Chiar și acum, prețul unei locuințe în orașul Chișinău este mai mic decât a fost în trimestru IV din 2008. Atunci valoarea banilor și salariile erau altele față de ceea ce avem astăzi”, susține expertul.

Ca și în restul lumii, 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil. criza #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.