Criză severă la CFM! Sunt reduse zilele lucrătoare pentru a face față datoriilor

Calea Ferată a Moldovei (CFM) va reduce numărul zilelor lucrătoare de la 5 la 4 începând cu luna septembrie, din cauza scăderii semnificative a transporturilor de marfă și pasageri, potrivit declrației, pentru BANI.MD, lui Serghei Tomșa, directorul interimar al CFM.

„În contextul scăderii transporturilor și al resurselor insuficiente pentru achitarea salariilor și acoperirea cheltuielilor de exploatare, nu avem altă soluție decât să reducem zilele lucrătoare”, a declarat Tomșa. El a subliniat că măsura este necesară pentru a preveni acumularea de datorii suplimentare față de angajați, buget și agenții economici care furnizează servicii CFM.

Tomșa a mai precizat că reducerea zilelor lucrătoare este valabilă doar pentru luna septembrie și că aceasta va contribui la micșorarea restanțelor salariale. În prezent, CFM se confruntă cu restanțe salariale de aproximativ 150 milioane de lei, iar situația financiară a întreprinderii este gravă.

„În funcție de banii pe care îi încasăm, facem achitările. Acum suntem în proces de achitare a salariilor pentru luna aprilie, iar opt filiale au primit deja salariile”, a adăugat Tomșa.

Datele statistice recente indică o scădere de 21,4% în transportul de mărfuri și o scădere dramatică de 35,8% în parcursul mărfurilor în primele șase luni ale anului 2024. Problemele financiare ale CFM sunt accentuate de acumularea datoriilor salariale, deși în mai 2022, fostul director Oleg Tofilat a anunțat achitarea integrală a restanțelor salariale și majorări salariale semnificative datorită îmbunătățirii încasărilor, potrivit newstream.md.

Serghei Tomșa, care a preluat interimatul funcției de șef al CFM în februarie 2024, va implementa măsuri temporare pentru a gestiona criza financiară actuală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.