Scurgeri dintr-un document confidențial american: SUA și Rusia un posibil aranjament militar de anvergură

Presa americană care citează un document confidențial divulgat de un ziar spaniol, afirmă că în curând s-ar putea ajunge la un posibil aranjament între Statele Unite și Rusia, în care Washingtonul ar fi dispus să încheie un acord cu Moscova pentru a atenua tensiunile legate de desfășurarea de rachete în Europa, dacă Kremlinul își va retrage trupele de la granița cu Ucraina.

Cotidianul El Pais a publicat săptămâna trecută două documente pretinse a fi răspunsurile scrise ale Statelor unite și NATO la propunerile Rusiei, pentru o înțelegere de securitate în Europa, potrivit USA Today.
Oficialii americani nu au putut fi contactați imediat pentru a confirma că documentul este autentic, susține sursa citată. Referitor la cel de-al doilea document, NATO a spus că nu comentează niciodată ”presupuse scurgeri”.

Dar textul reflectă îndeaproape declarațiile făcute de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu privire la cererile Rusiei.
Documentul american, marcat drept ”confidențial”, afirmă că Statele Unite ar fi dispuse să discute, în consultare cu aliații săi din NATO, ”un mecanism de transparență pentru a confirma absența rachetelor de croazieră Tomahawk din România și Polonia”, din cadrul sistemelor Aegis.
Vladimir Putin rupe tăcerea după 40 de zile: Statele Unite încearcă să atragă Rusia în război.

Acest lucru s-ar putea întâmpla, cu condiția ca Rusia ”să ofere măsuri de transparență reciprocă la două baze de rachete, alese de noi din Rusia”.

Aegis este un sistem de apărare împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune sau intermediară. Dar Rusia a susținut în trecut că Statele Unite ar putea ataca cu rachete Tomahawk cu rază medie de acțiune din bazele cu sisteme Aegis din România și Polonia.

Documentul american spune că Washington-ul va trebui să se consulte cu aliații NATO cu privire la potențiala ofertă făcută Rusiei, în special cu România și Polonia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze documentele aparute în presă pe surse, spunând doar că ”nu am publicat nimic”. În declarațiile date agenției de presă de stat RIA Novosti, el a refuzat să confirme sau să infirme că documentele publicat de El Pais din Spania sunt autentice.

#sistem #aparare #NATO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.