Cu cât s-a scumpit energia cumpărată de Energocom, după sistarea livrărilor de către Cuciurgan

Energocom a anunțat că, în primele zece zile ale acestui an, a achiziționat o cantitate totală de circa 137 mii MWh de energie electrică, la un preț mediu ponderat de 110,83 euro/MWh, pentru a asigura onorarea obligațiilor de serviciu public.

Conform reglementărilor în vigoare, compania a realizat aceste achiziții pe baza următoarelor trei mecanisme:

1. Furnizor central de energie electrică – Energocom a achiziționat energie de la centralele electrice de termoficare urbane și de la producătorii de energie regenerabilă cu statut eligibil, la tarife stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

2. Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale – În conformitate cu Dispoziția nr. 1 din 27 decembrie 2024, compania a cumpărat energie regenerabilă de pe piața liberă, prin contracte bilaterale, respectând un preț plafon care nu depășește cel mai mic preț al energiei achiziționate de furnizorii cu obligație de serviciu public.

3. Tranzacționare pe platforma OPCOM din România – O parte semnificativă a energiei a fost procurată prin accesarea platformei de tranzacționare din România.

Energocom a subliniat că este într-un dialog constant cu partenerii internaționali pentru a identifica cele mai avantajoase oferte de preț, în contextul unei piețe energetice imprevizibile și a nevoii de a menține stabilitatea livrărilor de energie electrică în Republica Moldova.

De la 1 ianuarie, Cuciurganul a sistat livrările de curent către malul drept, după ce Gazprom a suspendat livrările de gaz în stânga Nistrului. Chișinăul cumpăra energie la un preț de 61 euro MWh

#curent #Energie #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.