Cum a ajuns să trăiască un fost președinte. Dintr-un palat luxos, acum locuiește într-o casă micuță și mănâncă la KFC

05 Feb. 2023, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Feb. 2023, 16:21 // Actual //  bani.md

A condus cea mai importantă putere economică din America Latină şi cei 214 milioane de locuitori ai ei. Acum, fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro locuieşte într-o suburbie lângă Disney World din Florida şi mănâncă singur într-un restaurant de tip fast-food.

Fostul lider de extremă dreapta a fugit în SUA la sfârşitul lunii decembrie, cu câteva zile înainte ca susţinătorii săi nemulţumiţi de victoria rivalului său de stânga Lula la alegerile prezidenţiale din octombrie să invadeze şi să vandalizeze palatul prezidenţial, Congresul şi Curtea Supremă a Braziliei, scrie AFP.

Deşi a condamnat violenţele din Brazilia, Jair Bolsonaro este anchetat de Curtea Supremă a ţării sale pentru a-i determina rolul în atacul asupra instituţiilor naţionale din Brasilia din 8 ianuarie.

Obişnuit cu luxosul palat prezidenţial brazilian, „Trump of the Tropics”, aşa cum este poreclit uneori, locuieşte acum într-o casă micuţă care aparţine fostului luptător brazilian de arte marţiale, José Aldo.

Bolsonaro a menţinut un profil scăzut în primele săptămâni în Florida, singurele sale activităţi cunoscute constând într-un drum la supermarket şi alta pentru a mânca pui prăjit singur la un restaurant KFC.

Dar, fostul lider a ieşit din umbră în această săptămână, ţinând două discursuri la câteva zile unul de celălalt.

„Mai popular ca niciodată”

Vineri, fostul lider brazilian a vorbit în Doral, la nord de Miami, în faţa a aproximativ 400 de persoane, în cadrul unui eveniment organizat de asociaţia conservatoare americană Turning Point USA, la un hotel de lux al fostului preşedinte Donald Trump, aliat şi model. lui Bolsonaro când era la putere.
„Nu există satisfacţie mai mare decât cea a datoriei îndeplinite”, a declarat fostul preşedinte cu referire la mandatul său (2019-2023) într-un discurs cu aer de miting electoral, adresându-se unui public pe care l-a cucerit şi care purta culorile Braziliei.

Marţi, Jair Bolsonaro a vorbit la un restaurant dintr-un mall, la o recepţie găzduită de comunitatea braziliană din Florida, unde a continuat să pună sub semnul întrebării rezultatul alegerilor din octombrie.
„Mulţi oameni sunt încă zguduiţi de ceea ce s-a întâmplat în timpul alegerilor (…) Dar vom face faţă acestui moment şi, dacă vrea Dumnezeu, vom câştiga împreună”, a spus el, considerându-se „mai popular ca niciodată.

În ambele ocazii, Bolsonaro a fost întâmpinat călduros de cei mai fideli susţinători ai săi care s-au fotografiat cu el şi l-au încurajat.

Un viitor incert

Dar viitorul fostului lider brazilian rămâne incert. După ce a asigurat presa că intenţionează să se întoarcă în Brazilia la sfârşitul lunii ianuarie, Bolsonaro a solicitat o viză de şase luni pentru a rămâne în Statele Unite.

Unul dintre copiii săi, senatorul Flavio Bolsonaro, a explicat săptămâna trecută că fostul preşedinte nu are o dată de întoarcere. „Ar putea fi mâine sau peste şase luni sau s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată”, a spus el.

„Am 67 de ani şi intenţionez să rămân activ în politica braziliană”, a spus totuşi Jair Bolsonaro, marţi, la Orlando.

Rămâne de văzut dacă va continua să păstreze un profil scăzut ca atunci când a sosit în Florida sau să susţină discursuri în ţara gazdă, căreia i-a adus un omagiu vineri.
„Am fost întotdeauna un mare admirator al poporului american. Un admirator al libertăţilor, patriotismului şi dragostea lor pentru drapel”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.