Cum a încercat Kremlinul să pedepsească Londra pentru susținerea Ucrainei: Cazul „guvernului controlat de servicii”

Dacă bombele și gloanțele sunt concentrate exclusiv asupra Ucrainei, Rusia țintește, în războiul informațional, principalii aliați ai Kievului. În prim-plan acum este Marea Britanie, după ce hackerii au spart emailurile unor personalități și au publicat pe site-uri obscure și rețele de socializare informații menite să compromită guvernul de la Londra.

La prima vedere, Gwythian Prins, profesor la London School of Economics, nu se încadrează în tiparul țintelor urmărite de hackerii ruși. Însă el era doar o pârghie pentru a ajunge mai departe: e-mailurile sale personale conțineau nu doar detalii despre viața lui de zi cu zi, ci și informații surprinzătoare despre un complot de preluare a controlului asupra guvernului, relatează Politico.

Ținta reală a fost un prieten, Richard Dearlove, cu care profesorul coresponda prin intermediul mailurilor criptate. Susținător fervent al mișcării Brexit, Dearlove a fost șef al MI6, agenția britanică de spionaj.

Hackerii au spionat și alte figuri politice din Marea Britanie, printre care și activistul marxist Paul Mason, fost jurnalist economic de televiziune, în prezent comentator politic, care a îndemnat mișcarea de stânga să susțină eforturile guvernului britanic de a-l înfrunta pe Vladimir Putin.

Atacurile au avut loc sub forma unor escrocherii de tip phishing și indică drept suspect un grup de hackeri intitulat Cold River, foarte activ după invadarea Ucrainei. Cunoscut și sub denumirile Callisto și Reurse Team, grupul a atacat think-tankuri din SUA, birouri NATO și militari din Europa de Est, potrivit analiștilor Google și altor specialiști.

Grupul a folosit o metodă specifică prin care păcălea oamenii să introducă datele de utilizatori și parolele pe site-uri care păreau sigure. Astfel, hackerii au obținut acces în inboxurile conturilor de mail de pe platforma ProtonMail, în ciuda reputației acesteia în materie de securitate.

În căutarea unui complot inexistent

Experții avertizează că hackerii și chiar freelancerii care vând datele obținute ilegal unor entități puternice împânzesc LinkedIn-ul și alte rețele de socializare cu profiluri false pentru a depista cine cu cine comunică în privat, apoi lansează atacuri asupra unor ținte multiple din grupurile de prieteni sau colegi.

În cazul celor doi susținători ai Brexit, profesorul Prins s-a dovedit ținta perfectă. Susținător pasionat al mișcării pro-Brexit, având contacte în guvernul britanic și în nucleul dur al Partidului Conservator cu care a ținut legătura în bătăliile politice de dinaintea referendumului din 2016, Prins avea un cont de e-mail cu inbox-ul plin de detalii picante.

Profesorul este o figură excentrică în mediul academic. A scris articole pentru Net Zero Watch, un grup de campanie din care face parte controversatul politician conservator Nigel Lawson, un sceptic al schimbărilor climatice. Prins a lansat și afirmații nedovedite potrivit cărora Putin ar fi bolnav de Parkinson.

Mesajele private pe care el le-a trimis la apogeul Brexitului, în 2018 și 2019, au fost publicate în aprilie 2022, la câteva luni după invadarea Ucrainei, pe un site făcut la comandă. Acestea conțin detalii banale despre viața lui privată, toate făcute publice de hackeri pe un site abia creat, numit sugestiv „Sneaky Strawhead” („Capul de paie șiret”), aluzie la aspectul fizic al premierului Boris Johnson.

#spioni #Londra #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.