Cum a reuşit Apple să cheltuie 1 miliard de dolari anual într-un proiect pe care l-a abandonat

La începtul anului 2020, directorii de top ai Apple s-au întâlnit în Arizona pentru a testa prototipul maşinii pe care o compania încerca de ani de zile să o construiască, scrie Bloomberg.

Prototipul, un minivan alb cu plafon de sticlă, a fost dezvoltat pentru a putea fi folosit în mod confortabil de patru oameni. Planul era ca maşina să intre pe piaţă în următorii cinci ani un display uriaş şi un sistem audio puternic.

Mai important, proiectul „Bread Loaf” ar fi avut o autonomie de nivel 5, astfel maşina s-ar fi putut conduce singură cu ajutorul calculatorului şi noul sistem de operare dezvoltat intern.

Acest proiect, dar şi altele similare, nu au intrat niciodată în producţie. Pe 27 februarie Apple şi-a anunţat angjaţii că renunţa la planul ambiţios de a dezvolta o maşină. Decizia, deşi una spontană, nu a venit ca o surpriză.

Pe parcursul ultimului deceniu Apple a încercat cel puţin 5 variante de design diferite, a îngajat şi concediat ingineri, şi a considerat intrarea în parteneriat cu nume grele din industria auto precum Tesla, Mercedes-Benz sau BMW. Costul programului a fost, în medie, de aproape 1 miliard de dolari anual, excluzând cheltuielile cu senzorii şi software-ul.

„Sunt o mulţime de posibilităţi pe care le ai când dispui de mulţi bani şi angajaţi inteligenţi”, a declarat Reilly Brennan, partener al Trucks VC. „Apple nu a avut capacitatea de a lua atât de multe decizii”, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #bani #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI