Cum a reuşit Apple să cheltuie 1 miliard de dolari anual într-un proiect pe care l-a abandonat

08 Mart. 2024, 10:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
08 Mart. 2024, 10:23 // Bani și Afaceri //  bani.md

La începtul anului 2020, directorii de top ai Apple s-au întâlnit în Arizona pentru a testa prototipul maşinii pe care o compania încerca de ani de zile să o construiască, scrie Bloomberg.

Prototipul, un minivan alb cu plafon de sticlă, a fost dezvoltat pentru a putea fi folosit în mod confortabil de patru oameni. Planul era ca maşina să intre pe piaţă în următorii cinci ani un display uriaş şi un sistem audio puternic.

Mai important, proiectul „Bread Loaf” ar fi avut o autonomie de nivel 5, astfel maşina s-ar fi putut conduce singură cu ajutorul calculatorului şi noul sistem de operare dezvoltat intern.

Acest proiect, dar şi altele similare, nu au intrat niciodată în producţie. Pe 27 februarie Apple şi-a anunţat angjaţii că renunţa la planul ambiţios de a dezvolta o maşină. Decizia, deşi una spontană, nu a venit ca o surpriză.

Pe parcursul ultimului deceniu Apple a încercat cel puţin 5 variante de design diferite, a îngajat şi concediat ingineri, şi a considerat intrarea în parteneriat cu nume grele din industria auto precum Tesla, Mercedes-Benz sau BMW. Costul programului a fost, în medie, de aproape 1 miliard de dolari anual, excluzând cheltuielile cu senzorii şi software-ul.

„Sunt o mulţime de posibilităţi pe care le ai când dispui de mulţi bani şi angajaţi inteligenţi”, a declarat Reilly Brennan, partener al Trucks VC. „Apple nu a avut capacitatea de a lua atât de multe decizii”, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 11:13 // Actual //  Grîu Tatiana

O nouă metodologie care stabilește modul de evaluare a riscurilor prezentate de produsele nealimentare ar putea fi aprobată în Republica Moldova, documentul urmând să fie examinat în ședința Guvernului din 11 februarie. Noile reguli se aplică tuturor produselor nealimentare puse pe piață pentru consumatori și utilizatori finali și urmăresc consolidarea protecției sănătății și siguranței publice.

Potrivit notei informative, metodologia creează un cadru unitar de evaluare a riscurilor și stabilește măsurile ce pot fi aplicate atunci când un produs prezintă pericole. Sunt vizate produse de uz curent, precum jucării și articole pentru copii, electrocasnice, îmbrăcăminte, produse chimice de uz casnic sau cosmetice. Documentul enumeră riscuri mecanice, de înecare sau sufocare, electrocutare, incendii, arsuri, intoxicații chimice, contaminări microbiologice și zgomot excesiv, pericole care pot afecta în special copiii.

Evaluarea riscului se face prin combinarea gravitații posibilei vătămări cu probabilitatea producerii acesteia pe durata de viață a produsului. Gravitatea este clasificată în patru niveluri, de la vătămări minore până la consecințe foarte grave sau fatale, iar probabilitatea este estimată pe opt trepte, de la situații foarte frecvente, cu o probabilitate de cel puțin 50%, până la cazuri extrem de rare, de cel mult unu la un milion. În funcție de aceste criterii, produsele sunt încadrate în niveluri de risc scăzut, mediu, ridicat sau grav, iar nivelul stabilit determină tipul de măsuri ce pot fi aplicate, inclusiv restricționarea sau retragerea de pe piață.

Metodologia acordă o atenție sporită copiilor și altor consumatori vulnerabili, fiind prevăzute evaluări distincte pentru produsele destinate sau utilizate de copii foarte mici, copii mai mari, persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități. În anumite situații, precum produsele care conțin substanțe chimice interzise, cele care au făcut deja obiectul unei retrageri sau rechemări ori cele care prezintă pericole evidente pentru copiii sub 36 de luni, riscul este considerat grav din start, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor etapelor de evaluare.

Documentul stabilește, totodată, cadrul pentru notificarea rapidă a produselor periculoase prin sistemele de schimb de informații și creează premisele pentru conectarea Republicii Moldova la sistemul european Safety Gate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!