Cum a reuşit Apple să cheltuie 1 miliard de dolari anual într-un proiect pe care l-a abandonat

La începtul anului 2020, directorii de top ai Apple s-au întâlnit în Arizona pentru a testa prototipul maşinii pe care o compania încerca de ani de zile să o construiască, scrie Bloomberg.

Prototipul, un minivan alb cu plafon de sticlă, a fost dezvoltat pentru a putea fi folosit în mod confortabil de patru oameni. Planul era ca maşina să intre pe piaţă în următorii cinci ani un display uriaş şi un sistem audio puternic.

Mai important, proiectul „Bread Loaf” ar fi avut o autonomie de nivel 5, astfel maşina s-ar fi putut conduce singură cu ajutorul calculatorului şi noul sistem de operare dezvoltat intern.

Acest proiect, dar şi altele similare, nu au intrat niciodată în producţie. Pe 27 februarie Apple şi-a anunţat angjaţii că renunţa la planul ambiţios de a dezvolta o maşină. Decizia, deşi una spontană, nu a venit ca o surpriză.

Pe parcursul ultimului deceniu Apple a încercat cel puţin 5 variante de design diferite, a îngajat şi concediat ingineri, şi a considerat intrarea în parteneriat cu nume grele din industria auto precum Tesla, Mercedes-Benz sau BMW. Costul programului a fost, în medie, de aproape 1 miliard de dolari anual, excluzând cheltuielile cu senzorii şi software-ul.

„Sunt o mulţime de posibilităţi pe care le ai când dispui de mulţi bani şi angajaţi inteligenţi”, a declarat Reilly Brennan, partener al Trucks VC. „Apple nu a avut capacitatea de a lua atât de multe decizii”, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #bani #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.