Primele victime ale electoralei din SUA: super-bogaţii şi companiile. Biden propune creşteri de taxe pentru miliardari

07 Mart. 2024, 16:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
07 Mart. 2024, 16:32 // Bani și Afaceri //  bani.md

Administraţia Biden va viza miliardarii şi corporaţiile americane prin creşteri radicale de taxe, ca parte a unui plan de reducere a datoriei naţionale record a SUA şi de creştere a preşedintelui în sondaje înainte de alegerile din noiembrie, scrie FT.

Propunerile, care se aşteaptă să fie dezvăluite în discursul de joi privind Starea Uniunii şi în cursul săptămânii următoare, includ o creştere a impozitului minim pe profit de la 15% la 21%, precum şi un impozit minim de 25% pentru miliardari.

Planurile sunt menite să reducă datoria naţională record a SUA cu 3 miliarde de dolari în următorul deceniu. Potrivit Congressional Budget Office, organismul independent de supraveghere fiscală, acumularea datoriei ţării a ajuns la 26,2 mld. dolari până la sfârşitul anului 2023.

Propunerile, care este puţin probabil să treacă de Congres, dar sunt menite să distingă agenda progresistă a lui Biden de cea a rivalului său republican Donald Trump, vin în condiţiile în care majoritatea alegătorilor rămân neconvinşi de performanţele preşedintelui în ceea ce priveşte economia.

Şaizeci la sută dintre ei spun că dezaprobă modul în care Biden a gestionat economia, potrivit unui sondaj FT-Michigan Ross realizat luna trecută, în timp ce 49 la sută spun că se află într-o situaţie financiară mai proastă decât atunci când a preluat mandatul în 2019.

Discursul anual al lui Biden despre Starea Uniunii marchează o oportunitate critică pentru preşedintele în vârstă de 81 de ani de a-i convinge pe alegătorii sceptici că este capabil să guverneze pentru un al doilea mandat.

Un megadonator democrat, care a fost co-organizator al unei strângeri de fonduri pentru preşedinte anul trecut, a declarat pentru Financial Times că Biden ar trebui „să se retragă” pentru următoarea generaţie de lideri.

„Sunt îngrijorat că nu va câştiga”, a spus donatorul. „Democraţia noastră este în joc. Şi sunt prea multe în joc aici pentru democraţi”.

Propunerea lui Biden de a creşte impozitul minim pe profit vine în contextul în care 58% dintre alegătorii chestionaţi au declarat că marile companii profită de inflaţia ridicată pentru a-şi creşte preţurile, faţă de 36% care dau vina pe politicile democraţilor pentru creşterea bruscă a costului vieţii.

Economiştii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de planurile fiscale atât ale democraţilor, cât şi ale republicanilor. CBO a avertizat că datoria publică va creşte de la 99% din produsul intern brut la sfârşitul anului 2024 la 116% din PIB până la sfârşitul anului 2034. Acest lucru ar marca cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Biden a propus de mai multe ori în ultimii ani introducerea unei taxe pentru miliardari. De asemenea, el a mai spus în trecut că ar creşte rata maximă a impozitului pe profit de la 21% la 28%.

Ca parte a noilor planuri, administraţia intenţionează, de asemenea, să refuze companiilor deduceri fiscale pentru angajaţii care sunt plătiţi cu mai mult de 1 milion de dolari. Acest lucru ar permite să se strângă peste 250 de miliarde de dolari, potrivit unor înalţi oficiali ai administraţiei.

Spre deosebire de planurile de venituri ale lui Biden, se aşteaptă ca Trump să propună permanentizarea reducerilor de taxe introduse în timpul primului său mandat, care în prezent expiră în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 14:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 14:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova ocupă deocamdată un rol secundar în tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene spre Uniunea Europeană, însă ruta prin țara noastră ar putea căpăta o importanță mai mare dacă sunt rezolvate blocajele legate de rotația vagoanelor și formarea trenurilor complete, arată o analiză a economistului Iurie Rija, bazată pe datele RAIL.insider.

Potrivit analizei, frontiera vestică a Ucrainei funcționează prin patru mari canale de evacuare – Polonia, Ungaria, România și Slovacia – care au absorbit în august un flux total de 192,8 vagoane pe zi.

Distribuția este relativ echilibrată. Polonia preia aproximativ 29% din flux, Ungaria 26%, România 24%, iar Slovacia 21%. Astfel, nu există o singură rută dominantă, iar sarcina este împărțită între patru coridoare comparabile.

În acest sistem, ruta prin Republica Moldova, pe segmentul Vălcineț – Bălți – Ungheni, este utilizată pentru tranzitul a aproximativ 15-20 de vagoane pe zi.

Iurie Rija subliniază că aceasta nu reprezintă o a cincea direcție independentă de export, ci mai degrabă o ramură alternativă a coridorului românesc. Cu alte cuvinte, Republica Moldova nu deschide o piață nouă pentru mărfurile ucrainene, ci oferă o infrastructură alternativă pentru accesul către aceeași destinație europeană.

Dacă la cele 192,8 vagoane care traversează direct frontiera vestică a Ucrainei sunt adăugate în medie 17,5 vagoane pe zi tranzitate prin Moldova, fluxul total ajunge la aproximativ 210 vagoane pe zi. Ponderea Republicii Moldova este astfel de circa 8%.

Economistul califică rolul actual al țării drept unul de „valvă de siguranță secundară”, mai degrabă decât de coridor principal.

Deși volumul este redus raportat la întregul sistem ucrainean, impactul asupra infrastructurii feroviare moldovenești este semnificativ. La o capacitate de 68-70 de tone pentru un vagon și un ritm de 15-20 de vagoane zilnic, prin Moldova sunt transportate între 1.050 și 1.400 de tone pe zi.

La nivel lunar, volumul ajunge la aproximativ 35.000 de tone.

Iurie Rija notează că această cantitate este mică raportată la comerțul agricol moldovenesc, însă pune o presiune vizibilă asupra activelor feroviare – locomotive, linii, personal și capacitatea de manevră.

Problema majoră este însă rotația materialului rulant. Până la 4 septembrie, doar aproximativ 50 de vagoane goale reveniseră, în condițiile în care circa 500 de vagoane încărcate tranzitaseră în aceeași perioadă.

Raportul de aproape 10 la 1 dintre intrări și vagoanele întoarse arată că principalul blocaj nu mai este cererea, ci disponibilitatea materialului rulant gol.

Dacă această rotație nu este accelerată, capacitatea de transport rămâne plafonată, indiferent de volumul de marfă care ar putea fi preluat.

În opinia economistului, infrastructura feroviară moldovenească are în acest context un rol dublu. Pe de o parte, oferă o rută de decompresie pentru sistemul ucrainean, care funcționează deja la o capacitate ridicată. Pe de altă parte, tranzitul aduce venituri suplimentare operatorului feroviar moldovenesc și poate justifica investiții în locomotive, infrastructură și gestionarea materialului rulant.

Rija concluzionează că Republica Moldova nu concurează direct cu Polonia, Ungaria, România sau Slovacia pentru volumele de cereale ucrainene, ci ocupă o nișă de rută auxiliară, cu potențial de creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!