Cum ar trebui autoritățile să „fenteze” împrumuturile scumpe de la băncile locale

Două treimi din toate datoriile Republicii Moldova, de 14,8 miliarde de dolari astăzi, sunt externe și o treime – interne. Datoriile interne: 1/3 sunt ale Guvernului, iar 2/3 – ale agenților economici și ale populației, contată economistul IDIS Viitorul în emisiunea săptămânală „Analize ecoomice”

Dobânzile pe care le achită Guvernul băncilor locale sunt din ce în ce mai mari urmare a inflației mai mari și scumpirii banilor.

Până în 2018 Republica Moldova anual plătea 1,5 miliarde de lei din bugetul de stat sub formă de dobânzi la împrumuturile luate. În acest an, estimativ va plăti 2,9 miliarde de lei. Însă, ar putea fi cu mult mai mult. Dacă anul trecut Guvernul s-a împrumutat pe piața internă cu 5,5%, în prezent este nevoit să se împrumute deja cu 17%. Astfel, plata dobânzilor ar urma să constituie în acest an 3,2 sau 3,3 miliarde de lei”, susține Ioniță.

Potrivit economistului, deși creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât pentru creditele interne. În prezent, creditele externe accesate reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în acest an este de 590 de milioane de lei. Creditele interne sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei. „Cel mai bine pentru Republica Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne. Dacă în ultimii ani Republica Moldova sa confruntat cu problema lipsei finanțării externe și a fost nevoită să substituie finanțarea externă cu cea internă, care este foarte scumpă, actualul Guvern și cel viitor trebuie să substituie finanțarea internă prin atragerea finanțării externe, asigurând astfel o stabilitate a cursului valutar și reducând povara de deservire a datoriei publice”, a declarat economistul.

Republica Moldova nu are nici o șansă de dezvoltare dacă nu se împrumută din exterior, deoarece are o infrastructură într-o stare dezastruoasă și care nu este corect să fie finanțată din cheltuielile bugetare. „Nu este corect să se facă anumite lucrări de infrastructură din contul actualei generații pentru generațiile ulterioare. Investițiile în infrastructură trebuie repartizate pentru toate generațiile care estimativ vor beneficia de aceste investiții”, a opinat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#externe #împrumuturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Comerțului din China a impus duminică taxe antidumping de până la 74,9% asupra importurilor de copolimeri POM, un tip de plastic tehnic, din Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și Taiwan, potrivit unui anunț oficial citat de Reuters.

Cele mai mari rate antidumping, de 74,9%, au fost percepute asupra importurilor din Statele Unite, în timp ce livrările europene se vor confrunta cu taxe de 34,5%.

China a impus, de asemenea, taxe vamale de 35,5% asupra importurilor japoneze, cu excepția Asahi Kasei Corp, care a beneficiat de o cotă specifică de 24,5%.

Au fost instituite taxe generale de 32,6% la importurile din Taiwan, dar Formosa Plastics și Polyplastics Taiwan au beneficiat de rate mai mici de 4% și, respectiv, 3,8%.