Creditul bubuie, riscurile cresc! Semnale de alarmă în sistemul bancar

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.