Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt cu mult mai mici decât până la război. Cât a export în luna mai

08 Iun. 2022, 11:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 11:59 // Actual //  MD Bani

Exporturile Ucrainei de cereale, seminţe oleaginoase şi uleiuri vegetale au crescut cu 80% în mai, faţă de luna precedentă, dar volumele sunt încă semnificativ sub nivelul exporturilor din mai 2021, a anunţat Ministerul Agriculturii, transmite Reuters.

Astfel, în luna mai, cel mai mult s-a exportat porumb – 959.000 tone. Exporturile de ulei de floarea soarelui au totalizat 202.650 tone.

În mai 2021, Ucraina a exportat 2,245 milioane tone de porumb şi 501.800 tone de ulei de floarea soarelui.

Luni, Ministerul Agriculturii anunţa că până acum în sezonul iulie-iunie 2021/2022 exporturile Ucrainei de cereale au ajuns la 47,2 milioane tone, inclusiv 148.000 tone în primele cinci zile din iunie.

Volumul total include 18,578 milioane tone de grâu, 22,4 milioane tone de porumb şi 5,7 milioane tone de orz.

Înainte de invazia Rusiei, Ucraina exporta până la şase milioane tone de cereale pe lună, dar în ultimele luni volumele au scăzut la aproximativ un milion de tone.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, 709.600 tone de produse agricole au fost exportate cu trenul, 798.800 tone prin porturile de la Dunăre şi 212.089 tone cu camioanele.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.